Statele din Europa de Est nu se asteapta sa aiba anul acesta probleme la refinantarea datoriilor lor de stat, deoarece acestea au inceput sa ia masuri anticriza mai devreme decat statele din zona euro, iar nivelul lor de indatorare este inca relativ mic in comparatie cu cel al statelor din Europa de Vest, scrie cotidianul austriac Der Standard, citat de Agerpres.
Potrivit estimarilor analistului de la Erste Group Juraj Kotian, datoriile de stat ale Ungariei, Cehiei, Poloniei, Slovaciei, Romaniei si Croatiei (totalizand o populatie de circa 90 milioane) se ridica la 347 miliarde euro, adica doar cu putin mai mult decat datoria de 300 miliarde euro a Greciei cu o populatie de doar 11,17 milioane locuitori. Cele mai mari datorii din zona euro le are Italia: 1.757 miliarde euro.
In pofida crizei, regiunea central- si est-europeana are un surplus de lichiditati ce ar putea determina anul acesta o scadere a ratelor dobanzilor pentru imprumuturile guvernamentale. In cazul Romaniei se estimeaza o scadere a dobanzii cu 1,5 puncte procentuale, pana la 6,5%, apreciaza Kotian.
In plus, analistul se asteapta ca, in contextul in care creditarea este inca relativ scazuta, bancile din Europa de Est sa investeasca mai mult in obligatiuni de stat. Acestea s-ar putea ridica pana la un procent din PIB-ul acestor tari. Alti investitori, precum societati de asigurari sau fonduri de pensii, ar putea sa investeasca pana la 2% din PIB in imprumuturi de stat.
Extinderea zonei euro in Europa Centrala si de Est se va face ceva mai greu decat se anticipa pana acum. Statele din aceasta regiune vor putea trece la euro cel mai devreme in 2015-2016, anticipeaza Kotian, explicand ca Bruxellesul va fi mult mai strict in privinta indeplinirii criteriilor de la Maastricht. In plus, pe fondul crizei financiare, este de asteptat sa dureze destul de mult pana ce deficitele bugetare mari sa poata fi aduse din nou sub pragul de 3%. Aceasta ar insemna, in cazul Poloniei si Romaniei, care vizeaza intrarea pana in 2012 in mecanismul ratelor de schimb (ERM-2, anticamera pentru trecerea la euro), ca vor trebui sa isi reduc deficitele bugetare cu cate 2 procente pe an.
Un alt avantaj al regiunii central- si est-europene il reprezinta, in opinia lui Kotian, structura datoriilor de stat. In timp ce in majoritatea tarilor vest-europene proportia creditorilor externi este relativ mare, prin urmare la fel si probabilitatea unei "vanzari rapide", statele est-europene sunt indatorate intr-o proportie relativ mica fata de strainatate. Ungaria, spre exemplu, are un nivel al indatorarii statului de 80% din PIB (aproximativ la nivelul mediei din zona euro), insa doar un sfert din datorii sunt fata de creditori externi. Pentru comparatie, in Austria jumatate din datoriile statului (care reprezinta 70% din PIB) sunt fata de creditori straini. In zona euro, cea mai indatorata fata de strainatate este Grecia (86% din PIB).
