„Celula 2”, invocată de SC Vivani Salubritate SA la solicitarea de autorizare a unei noi capacități de depozitare a deșeurilor periculoase în Slobozia reprezintă, de fapt, un nou depozit, care nu este prevăzut de Planul Național de Gestiune a Deșeurilor și nici în Strategia Națională de Gestiune a Deșeurilor pentru perioada 2014-2020. Proiectul a primit acordul Agenției pentru Protecția Mediului Ialomița și autorizație de construire de la Primăria Slobozia, deși nici extinderea și nici amplasamentul inițial nu au avut la bază vreo lucrare de urbanism așa cum cere legea.
Celula 2 sau celula 6?
De mai bine de doi ani Vivani Salubritate încearcă să construiască un nou depozit de deșeuri periculoase la Slobozia. Antreprenorii au denumit investiția „celula 2”. În acest fel au creat aparența că avem de-a face cu o extindere a capacității de depozitare prevăzută în planurile inițiale ale depozitului de deșeuri periculoase. Pentru o mai bună înțelegere a subiectului se impune un scurt istoric.
Depozitul de deșeuri periculoase primește prima atestare documentară la data de 4 aprilie 2008, când Agenția Regională de Protecția Mediului Pitești eliberează autorizația de mediu numărul 171. Prin acest act, autoritatea de mediu autorizează funcționarea unui „depozit zonal conform pentru deșeuri periculoase de clasa „a” cu o capacitate de 168.750 tone și un volum de 112.500 m3”. Depozitul a fost gândit să deservească zona Sud Muntenia și regiunile limitrofe.
Statul a finanțat această investiție cu suma de 1.635.957 în baza contractului de finanțare nr 162/13.07.2006. Valoare reprezintă finanțare nerambursabilă în baza unei scheme de ajutor de stat pentru construirea de capacități de depozitare destinate deșeurilor industriale periculoase.
Încă de la autorizarea sa, în aprilie 2008, depozitul de deșeuri periculoase a fost împărțit în cinci celule. Fiecare celulă are volumul de 22.500 m3 și capacitatea de 33.750 de tone. Configurația depozitului este menținută și la revizuirea autorizației de mediu din anul 2015.
În aprilie 2018 situația se modifică radical. Este anul în care Vivani demarase planul de construire a „celulei 2”, așa că substantivul celulă dispare din autorizația de mediu emisă de APM Ialomița la data de 20 aprilie 2018.
În cursul procedurii de obținere a acordului de mediu pentru faimoasa „celulă 2”, apar primele contestații ale publicului. Vivani răspunde strategic și stopează procedura, refuzând să răspundă la niște clarificări cerute de APM Ialomița. Procedura se reia în 2019 iar scandalul se reaprinde. Vivani răspunde în scris unor solicitări venite din partea publicului și dă detalii despre capacitatea de depozitare rămasă liberă.
Așa aflăm că deși potrivit autorizației de mediu din aprilie 2018 exista o capacitate disponibilă de 40.000 de tone și un de 20.000 de m3, în numai un an operatorul a reușit să epuizeze 11.566 m3 din volum și să îngroape 26.500 de tone de deșeuri. Asta în condițiile în care, potrivit propriilor susțineri, în 2018 Vivani a depozitat 14.649 de tone de deșeuri.
Cum a reușit să dubleze capacitatea depozitată în doar un an, nu se știe și nimeni n-a fost curios să afle. Dar acesta este doar un mic detaliu asupra căruia vom reveni. Adevăratul motiv pentru care „celula 2” nu poate fi construită este explicat chiar de Ministerul Mediu, într-o adresă aflată la dosarul de autorizare, dar pe care nimeni nu pare să o fi citit.
Celula 2 este, de fapt, un alt depozit
Așa cum am arătat mai sus, cuvântul „celulă” dispare subit din autorizația de mediu a firmei Vivani. Explicația este simplă. Cum investitorul strategic intenționa să construiască alt depozit denumit celula 2, era aberant să vorbești în autorizație despre celula 5, așa cum apărea ea în documentele de mediu. Clarificarea avea să vină în octombrie 2018, când Ministerul Mediului răspunde firmei Vivani care solicitase o poziție față de intenția de construire a „celulei 2”
Ministerul explică faptul că depozitul zonal are o capacitate autorizată de 168.750 tone și că la atingerea acestei capacități el trebuie închis. Cu privire la „celula 2” se precizează că este vorba despre un alt depozit și că decizia de autorizare aparține APM Ialomița, care trebuie să aibă în vedere legislația pentru gestionarea deșeurilor.
În conformitate cu Planul Național de Gestiune a deșeurilor aprobat prin HG 942/2017, în Ialomița nu se regăsește niciun fel de extindere a capacităților de depozitare a deșeurilor periculoase industriale. Ca atare, investiția nu se poate realiza, cu atât mai mult cu când depozitul Vivani este regional, iar într-o regiune nu pot exista două depozite de același tip.
Motivul pentru care se limitează capacitatea de depozitare este acela că, în conformitate cu Strategia Națională de Gestiune a Deșeurilor, România s-a angajat să respecte ierarhia deșeurilor și să dea prioritate pregătirii pentru reutilizare, reciclării și valorificării energetice a deșeurilor. De menționat este faptul că orice investiție în infrastructura de deșeuri nu se poate realiza dacă nu este prevăzută în PNGD. Poate nu întâmplător, dintre actele normative enumerate ca bază legală pentru emiterea autorizației de mediu din 2018, dar și din baza legală a acordului de mediu pentru “celula 2” lipsește orice referire la PNGD (HG 942/2017).
Rămâne de văzut care va fi opinia Corpului de Control al Ministerului Mediului în privința legalității emiterii acordului de mediu pentru noul depozit de deșeuri periculoase de la Slobozia. Despre autorizația de construire și alte finețuri din „dosarul Vivani”, în curând. Ne gândim că, totuși, Slobozia nu poate fi la nesfârșit un sat fără câini în care fiecare face ce-i trece prin cap.
