Euro a coborât sub 4,5 lei, în vreme ce indicele Robor la 3 luni a urcat cu 1,5% în ultimele două zile. Analiştii chestionaţi de noi pun în seama BNR ultimele evoluţii. Banca Centrală a vândut euro, cumpărând lei şi determinând astfel o creştere rapidă a dobânzilor pe piaţa interbancară („foamea“ de lei reclamă dobânzi mai mari).
De la 4,54 lei/euro lunea trecută, cursul a început să coboare treptat, astfel încât euro era cotat vineri la 4,497 lei. Scăderea de 0,9% a fost însă surclasată dacă urmărim parităţile leu-zlot şi leu-forint. Leul s-a apreciat cu aproape 1,5% faţă de zlot şi cu 2,5% faţă de forint în numai două zile, ceea ce înseamnă că moneda naţională a făcut figură separată în regiune şi a crescut faţă de euro, în timp ce majoritatea valutelor regionale scădeau. Nu vă gândiţi la decizii sau măcar speculaţii care să schimbe temporar percepţia investitorilor asupra economiei locale. A fost vorba doar de BNR, care a intervenit pentru aprecierea leului. Un scenariu asemănător, cu amplitudine diferită însă, celui întâlnit în 2008 în momentul contracarării „speculatorilor” (BNR a aspirat atunci leii din piaţă forţând creşterea agresivă a dobânzilor în paralel cu scăderea cursului euro-leu). Cele 0,9 procente cu care s-a apreciat leul au costat însă mai scump debitorii în moneda naţională, având în vedere că nivelul Robor la 3 luni (indice de referinţă luat în considerare la calculul majorităţii dobânzilor la credite) a urcat cu peste 1,5% în două zile, de la 1,94% miercuri la 3,52% vineri. “A fost probabil vorba de o vânzare de valută şi cumpărare de lei. Văzând cum leii dispar din piaţă, marii jucători şi-au refăcut calculele iar dobânzile la lei au urcat şi ele o dată cu leul. Avem o piaţă mică în care BNR face ce vrea”, spune analistul Florin Câţu.
Cum s-a ajuns aici? După injecţii nelimitate de lichiditate prin licitaţiile săptămânale Repo oferite băncilor de către BNR şi eliberarea unei părţi din rezervele minime obligatorii în lei şi valută (echivalentul a aproximativ 1,4 miliarde euro), dobânzile la lei au început să doboare mai multe minime istorice ajungând ca un credit în lei să fie mai ieftin ca unul în euro pe anumite segmente (Prima Casă, dar şi anumite credite de nevoi personale). Această evoluţie a avut însă un impact asupra cursului de schimb, care s-a depreciat uşor în 2014, la sfârşitul anului trecut euro fiind cotat la 4,48 lei.
BNR a dat la sfârşitul săptămânii trecute o primă indicaţie pieţei: nu e rău că dobânzile au scăzut, dar nu dorim un leu depreciat prea tare în 2014 (an electoral, de altfel). Rămâne de văzut în ce măsură contextul extern (valutele emergente sunt puternic lovite în ultimele luni, culminând cu evoluţiile din Turcia, Ucraina, Argentina) ar putea strica sau nu socotelile băncii centrale din România. Până una-alta, revenirea leului săptămâna trecută în apropierea cotaţiilor la care începea anul faţă de euro va costa suplimentar un debitor în lei cam 125 lei pe lună (la un sold al împrumutului de 100.000 lei).
1,58% reprezintă creşterea indicelui Robor în intervalul 29-31 ianuarie.
