33.4 C
București
miercuri, 26 iunie 2024
AcasăInvestigații România LiberăDe ce scade consumul de produse alimentare

De ce scade consumul de produse alimentare

Vânzările de produse alimentare au înregistrat anul trecut cel mai slab nivel din perioada crizei (2009-2011), iar producţia de profil a încetinit, numeroase companii mici şi medii intrând în faliment, spune preşedintele Federeaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu.

 

Vânzări mult sub aşteptări

„Industria alimentară a avut în 2011 cel mai slab an din toată perioada crizei. Nu mai punem la socoteală că înainte de 2008, a fost creştere economică şi aproape an de an au fost creşteri semnificative la consum în general şi bineînţeles şi la vânzările de produse alimentare. Dacă analizăm ce s-a întâmplat anul trecut, nici perspectivele pentru noul an nu par foarte bune”, a declarat Dragoş Frumosu.

Analizând datele disponibile de la Institutul Naţional de Statistică (INS), în 2011, pe perioada a 11 luni, consumul de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 7,5%. Iar dacă comparăm noiembrie 2011, cu noiembrie 2010, rezultă o comprimare a volumului cifrei de afaceri în cazul produselor alimentare de aproape 5%.

Deşi în general, cele mai slabe luni la vânzări dintr-un an sunt ianuarie şi noiembrie, anul trecut vânzările obţinute în luna decembrie i-au îngrijorat în mod deosebit pe retaileri. Astfel, cu doar câteva zile înaintea Crăciunului, reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale (AMRC) atenţionau că în luna decembrie vânzările au fost mai slabe decât în noiembrie.

Adică luna decembrie 2011, luna cumpărăturilor de sărbători în care, tradiţional, vânzările ar fi trebuit să înregistreze creşteri de cel puţin 30-50%, a fost mai slabă decât una din cele mai slabe luni la vânzări în general, luna noiembrie.

Comparaţii de criză

„Vânzările la sfârşit de an au fost foarte slabe, s-a mers in special pe marfă ieftină şi promoţii. Chiar şi cu numeroasele promoţii oferite (şi care de obicei sunt fără marjă de profit) vânzările în decembrie au continuat să scadă, nu doar la produse alimentare ci şi la electronice, de exemplu”, a menţionat Delia Cucu, vicepreşedinta AMRC.

Chiar dacă datele de la Statistică sunt disponibile doar pentru 11 luni ale anului 2011, luând în calcul avertizările retailerilor despre evoluţia vânzărilor pentru ultima lună a anului rezultă că pe ansamblul anului trecut vânzările, cel puţin la produse alimentare, vor fi mai scăzute decât în 2010.

Scăderea vânzărilor la produsele alimentare nu a fost o surpriză, consideră reprezentantul Federaţiei Sindicatelor din Industria Aliementară care a adăugat că majorările permanente ale preţurilor la carburanţi şi utilităţi în condiţiile diminuării veniturilor reale ale populaţiei indicau o astfel de evoluţie.

„Preţurile la energie termică, energie electrică şi gaze au crescut, iar veniturile au crescut extrem de puţin, în unele domenii fiind chiar scăderi. Apoi a fost şi TVA-ul care a majorat preţurile la consumator. Într-o astfel de conjunctură scăderea vânzărilor era de aşteptat”, a spus Dragoş Frumosu.

Scăderi adaugate la scăderi

Scăderi la volumul de vânzări pentru produse alimentare au fost înregistrate în noiembrie 2011 comparat cu noiembrie 2010 (ultimele statistici disponibile) în toată zona Uniunii Europene, potrivit Biroului European de Statistică – Eurostat.

În 2009, în primul an de criză manifestat în România, la 11 luni, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut cu 10,6%, scădere datorată reducerii în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate cu 19,4% şi respectiv, reducerii vânzărilor de produse nealimentare cu 9,2% şi a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun cu aproape 3%.

În 2010, comparat cu 2009, tot la 11 luni, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut cu 5,3%, scădere datorată reducerii vânzărilor de produse nealimentare cu 8%) şi a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-7,3%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 3,8%.

În 2011 comparat cu anul precedent, la 11 luni, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu
amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 4%, scădere datorată reducerii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-7,5%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-3,2%) şi a vânzărilor de produse nealimentare (-0,8%).

O felie pentru piaţa neagră

Creşterea costurilor de producţie în industria alimentară, respectiv scumpirea produselor la consumator creează de cele mai multe ori o breşă pentru dezvoltarea pieţei gri şi negre.

În decembrie, piaţa gri „a muşcat o felie de la producători”, afirmă preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta, Sorin Minea.

„Ultima lună a anului trecut a fost foarte slabă din punct de vedere al vânzărilor. Este cert că piaţa gri (în care companiile vând o parte din producţie fiscalizat şi restul la negru, n.r.) a fucţionat în acea perioadă. Însă problema care apare pe termen lung este dezvoltarea pe care o poate lua piaţa neagră, pe fondul măririi preţurilor”, a declarat Sorin Minea.

În contextul actualului TVA de 24%, oficialii din industria alimentară susţin că piaţa nefiscalizată reprezintă peste 50% din vânzările totale de carne la nivel naţional, procentaj care trece de 70% în perioada sărbătorilor.

Generic, piaţa neagră a produselor alimentare poate fi definită ca o piaţă ilicită, nefiscalizată.
Preferinţa românilor de a cumpăra, în special de sărbători produse de pe pieţele „gri” se reflectă în special în scăderea vânzărilor din marile lanţuri comerciale.

Creşteri de preţuri şi consum diminuat

Creşterea preţurilor la alimente „este o tendinţă în Uniunea Europeană” şi se datorează în special majorării de preţuri la materia primă, susţin patronii din industria alimentară.

„Primele creşteri de preţuri 8-10% care se vor simţi cel mai probabil prin luna martie provin din anul precedent când costurile la producători au avansat cu 20%, iar consumatorii au absorbit doar 2% din aceste majorări. Costurile crescute au venit în special din materia primă. În acest an, producătorii îşi vor pune serios problema supravieţuirii pe piaţă. Au de ales, închid fabricile sau măresc preţurile”, a precizat Sorin Minea.

De asemenea, reprezentantul FSIA susţine că la costurile cu materia primă se vor adăuga noile majorări de tarife la utilităţi şi energie. Scumpirile vor reduce în continuare puterea de cumpărare, susţine Dragoş Frumosu.

„Trebuie menţionat că scăderea vânzărilor la producători are ca efect scăderea producţie care creşte preţul final la cumpărător. Una e să produci la capacitate maximă şi alta e situaţia când nu utilizezi întreaga capacitate de producţie disponibilă. La cumpărători problema care se iveşte ţine de dramuirea bugetului, de multe ori aceştia ajung să scadă din cheltuielile cu mâncarea pentru a plăti medicamente şi utilităţi”, a declarat Dragoş Frumosu.

Cele mai citite

Aavancronica meciului decisiv Slovacia – România de la EURO 2024. Care sunt scenariile

Naționala României joacă miercuri partida decisivă în compania selecționatei Slovaciei pentru calificarea în optimile de finală ale Campionatului European de Fotbal UEFA EURO 2024,...

Comisia Europeană spune că România tot nu e pregătită să treacă la euro

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, este concluzia Comisiei Europene (CE), în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă...

Indiferent când e primul tur și când e al doilea tur al prezidențialelor, Ciucă tot a ieșit cu turul rupt

Ilustrație: Marian Avramescu Președintele Partidului Național Liberal (PNL), generalul Nicolae Ionel Ciucă, nu s-a săturat să piardă cu 0 – 2 în fața președintelui...
Ultima oră
Pe aceeași temă