» In ciuda foamei considerabile de lichiditati, fapt ce il face sa se ploconeasca aproape saptamanal la banci, Ministerul Finantelor evita cu incapatanare sa reia emisiunea certificatelor de trezorerie pentru populatie.
» Dupa spargerea aproape simultana a doua baloane speculative, la sfarsitul anilor ’80, Japonia a reusit sa incetineasca prabusirea economiei imprumutandu-se masiv de la propriii cetateni.
Pe 10 august, statul a oferit bancilor si clientilor acestora titluri de stat in valoare de 1,19 miliarde lei, la un randament de 10,5% si scadenta la un an. Randamentul este, in prezent, peste marea majoritate a dobanzilor bancare la termen, in lei, avand in plus atuul garantiei statului. De ce prefera in continuare Ministerul Finantelor sa evite populatia in incercarea de atragere a resurselor de care are nevoie, in conditiile in care autoritatile se tot plang ca bancile nu reiau creditarea? Daca o parte din economiile populatiei din banci ar fi transferate in certificate de trezorerie, cum se obisnuia in urma cu cativa ani, bancile n-ar mai sta atat de confortabil pe lichiditati si ar cauta, poate, si alte oportunitati de plasament in economia reala. Cat timp insa statul a imprumutat sume de peste 10 ori mai mari, in ultimele luni, decat o facea in perioada similara din 2008, bancherii isi pot lua un concediu prelungit: la ce bun sa se mai complice cu imprumuturi pentru companii si persoane fizice, cu riscurile aferente unei economii in contractie, cand ar putea sa serveasca un singur client de categorie grea?
Modelul japonez
In 1989, Japonia contempla perspectiva unei recesiuni severe ca urmare a spargerii baloanelor speculative din piata imobiliara si bursa de valori. Pentru a nu lasa economia sa se prabuseasca, autoritatile au rulat deficite publice din ce in ce mai mari, construind poduri si drumuri, uneori fara utilitate imediata, adoptand tot soiul de programe guvernamentale, tiparind bani etc. In acest mod, in ultimii 10 ani, deficitul bugetului public a urcat de la 99% din PIB la peste 170%, pe baza faptului ca Guvernul putea sa se imprumute ieftin de la cetatenii sai. E drept, acest fapt a fost posibil pentru ca rata de economisire era in acel moment de 12% din veniturile populatiei si in randul japonezilor simpli exista un pronuntat sentiment al datoriei fata de tara. Cine altcineva ar fi imprumutat insa Japonia cu sume imense la costuri insignifiante, cui ar fi plasat Guvernul bonduri cu mai putin de 1% dobanda?
Garantia de 50.000 euro e suficienta?
Potrivit unui raport BNR, incepand din octombrie 2008, timp de cateva luni, panica ce cuprinsese clientii mai mari ai bancilor autohtone a dus la retrageri de peste 1 miliard euro, deponentii migrand preponderent spre CEC, perceputa drept banca mai sigura, data fiind structura actionariatului (garantia statului nu mai exista insa nici la CEC). O supapa pentru diversificarea plasamentelor monetare oferita persoanelor fizice sub forma certificatelor de trezorerie ar fi foarte utila in eventualitatea in care vom intra, din 2010, intr-o faza noua a crizei financiare. Adevarat, persoanele fizice pot participa la licitatiile cu titluri de stat prin intermediul unei banci (valoarea nominala pentru un titlu este de 10.000 lei) dar, practic, la acest serviciu au acces doar clientii de private banking. Iar pentru a fi acceptat in aceasta categorie sumele minime de care trebuie sa dispuneti pleaca de la 40.000 euro (majoritatea bancilor au plafonul de 100.000 euro). Or, putini romani dispun de acesti bani (95% din depozitele la termen sunt sub echivalentul a 5.000 euro). Revenind la intrebarea din titlu, singurul raspuns plauzibil este ca teama bancilor de a fi decapitalizate dicteaza inca strategia Ministerului de Finante. Un argument plauzibil in anii trecuti, cand putini mai economiseau, iar creditul era sport national, dar fara consistenta in prezent, cand imprumuturile se acorda foarte greu, iar statul a aspirat deja mai multe miliarde de euro de la banci pentru a finanta deficitul bugetului public.
5,25% la euro
Saptamana trecuta, statul a plasat pe piata interna eurobonduri in euro in valoare de 300 milioane, cu scadenta la 4 ani si randament de 5,25%. Cum asta reprezinta mai mult decat ofera orice banca la depozitele la termen in euro, suntem convinsi ca, daca macar 3% din suma ar fi fost plasata intr-o sectiune speciala (de exemplu, transa investitorilor de mici dimensiuni, persoane fizice si juridice romane), am fi inregistrat o suprasubcriere consistenta.
