Bancherii nu sunt deloc optimişti în ceea ce priveşte creditarea persoanelor fizice, iar anunţatele măsuri ale BNR privind limitarea creditului în valută ar putea face mai mult rău decât bine.
Cu o plajă de potenţiali clienţi ajunsă deja la limita de sus a gradului de îndatorare, cu o politică dusă de Banca Centrală Europeană în sensul creş-terii dobânzilor şi cu perspectiva introducerii unor limitări privind creditul în valută, bancherii nu au nici un motiv să fie prea optimişti în ceea ce priveşte anul 2011.
„Factura crizei o plătesc băncile comerciale prin faptul că multe credite nu se mai întorc, vânzarea creditelor nu se poate realiza pentru că nu există piaţă sau profitul se transformă în pierdere. În 2011 băncile vor avea profitabilitate scăzută şi vor fi dobânzi departe de ceea ce se întâmplă în UE, din cauza crizei. Nu se ştie cât este din partea crizei, cât din cauza managementului”, crede Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Cine să mai ia credite?
„Aproximativ 60% din creditele pe care le-am acordat în 2010 reprezintă împrumuturi de refinanţare şi vom continua această politică şi în 2011. Este greu pentru populaţie să mai poată lua credite din moment ce gradul de îndatorare este deja la limita de sus impusă de normele bancare”, apreciază şi preşedintele UniCredit Ţiriac, Răsvan Radu. Deşi majoritatea creditelor contractate de români sunt împrumuturi de consum de valoare mică, apare şi aici o problemă: durata medie de viaţă a acestor împrumuturi este în România mult mai ridicată decât în alte ţări, motiv pentru care clienţii duc în spate această „povară” atunci când se adresează băncilor pentru un nou credit.
„În mod normal durata de viaţă a unui credit de consum este între 1 şi 3 ani. În România însă media se situează între 5 şi 10 ani tocmai datorită limitărilor privind gradul de îndatorare”, explică Răsvan Radu. Preşe-dintele UniCredit spune că până acum nu a putut fi constatată o creştere a cererii de credite. Şi preşe-dintele ARB are o opinie asemănătoare în ceea ce pri-veşte potenţialul de creştere a îm-prumuturilor pentru popu-laţie. „Omul nu are alte alternative, nu are apetitul nici să-şi cumpere case sau televizor. Strânge cureaua”, spune Gheţea.
Creditul ipotecar, în pericol
„Măsurile de limitare a împrumuturilor în valută ar omorî creditul ipotecar. Băncile nu pot atrage resurse în lei pe termen lung”, apreciază Radu. Opinia sa este susţinută şi de alţi bancheri, printre care preşe-dintele Bancpost, Mihai Bogza. Ideea Băncii Naţionale de a introduce măsuri pentru limitarea creditării în valută nu este deloc nouă, însă de această dată punerea în practică a acestor măsuri pare a fi foarte aproape, în condiţiile în care o astfel de discuţie se poartă la nivelul cel mai înalt al instituţiilor europene. BNR se gândeşte să impună băncilor obligativitatea de a efectua teste de stres asupra clienţilor cu venituri în lei doritori de credite în euro.
Astfel, scoringul solicitantului va fi calculat nu la cursul euro/leu la zi, ci la unul cu mult apreciat, şansele de a se mai încadra în normele privind gradul de îndatorare scăzând astfel substan-ţial. Cum o bună parte a românilor au deja un credit de nevoi, împrumuturile de consum ar putea chiar să dispară.
