Pachetul majoritar de acţiuni al BCR a fost preluat de grupul austriac Erste în octombrie 2006. Prin contractul iniţial de privatizare Erste ar fi trebuit să listeze BCR în cel mult trei ani de la achiziţie.
La începutul anului 2009, directorul executiv al Erste a declarat ca listarea BCR ar trebui să fie amânată până la un moment propice, din cauza condiţilor proaste de pe pieţele de capital. În acea perioadă, demersul Erste era susţinut, cel puţin la nivel declarativ, chiar de responsabilii din cadrul AVAS, care susţineau că în contractul de privatizare al BCR nu există nicio clauză de sancţiune pentru Erste în cazul nelistării în terenul prevăzut.
La sfârşitul anului 2009, Erste Group Bank şi SIF-urile au încheiat un acord pentru amânarea listării BCR, deşi prevederile contractului de privatizare prevedeau această procedură până în 2009, după care dreputul de a cere listarea fiind prescris.
SIF-urile trebuie să se pună de acord
Acordul încheiat prevedea că „după expirarea perioadei de suspendare, iniţierea listării BCR va fi condiţionată de încheierea de către Erste şi cel puţin trei SIF-uri a unui acord scris privind iniţierea listării BCR sau de primirea de către Erste a unei notificări scrise din partea tuturor SIF-urilor, în care se solicită iniţierea listării BCR, oricare dintre acestea apare prima”.
Astfel, pentru ca Erste să fie obligată să iniţieze listarea BCR, SIF-urile ar trebuie să se pună de acord, dar nu înainte de realizarea unui raport de evaluare care să demonstreze „existenţa unor pieţe financiare şi de capital stabilizate la nivel intern şi internaţional”. În plus, SIF-urile, prin acordul stabilit, au acordat drept de preemţiune pentru Erste la achiziţionarea oricăror acţiuni BCR pe care societăţile de investiţii financiare ar dori să le transfere către alt investitor.
Amânarea listării şi acordul convenit între Erste şi SIF-uri (deţinând împreună 30,12% din totalul de 30,69% deţinut de toţi acţionarii minoritari) i-a nemulţumit pe micii investitori care care consideră acordul încheiat ca „lipsit de valoare juridică”. Asociaţia investitorilor de pe piaţa de capital (AIPC) apreciază că „listarea este total compromisă si depinde exclusiv de bunăvoinţa EGB Ceps Holding, succesorul Erste, si de o eventuală intervenţie a statului român, prin AVAS.
„Acordul conţine o serie de condiţionări pentru listarea BCR care permit blocarea facilă a listării printr-un arbitrar bine premeditat. Listarea băncii este lăsată la aprecierea subiectivă a unor factori precum posibilitatea de a vinde la „un preţ rezonabil” toate acţiunile BCR care ar face obiectul ofertei publice de vânzare în cadrul listării sau încheierea unui contract de consultanţă între BCR şi firma de investiţii internaţională pentru evaluarea unei asemenea posibilităţi.
Termenul „rezonabil” este susceptibil de interminabile interpretări si că BCR nici măcar nu este parte a acordului dintre SIF-uri si Erste. Astfel, BCR, controlată de Erste, poate oricând să refuze încheierea contractului respectiv de consultanţă, cu efectul blocării listării”, ai precizat reprezentanţii AIPC
În schimb, AVAS susţine că „nu poate determina listarea BCR şi nu are responsabilitate juridică pentru Acordul de amânare a listării semnat de cumpărător cu cele cinci SIF-uri”. Mai mult, potrivit unei clauze din contract referitoare la oferta publică, „AVAS nu va avea nici un fel de obligaţii şi nu va putea fi răspunzătoare faţă de nicio persoană, în legătura cu listarea, cu oferta publica ori în legătura cu modul in care cumpărătorul îşi va executa obligaţiile asumate”.
