Fondul Monetar Internaţional încearcă să forţeze privatizarea.
Companiile de stat au devenit principala miză a discuţiilor cu FMI, după ce restul angajamentelor guvernamentale au fost în bună parte îndeplinite. Cele 18 companii monitorizate de FMI au datorii curente totale de peste patru miliarde de euro şi se aşteaptă la pierderi de cel puţin un miliard de euro anul acesta. Mai mult, câteva companii au fost introduse sau reintroduse pe listă abia luna trecută, cele mai importante nume fiind Poşta Română, Tarom, Oltchim, SNLO sau Turceni. Termoelectrica, Metrorex, SNLO şi CFR-urile se aflau deja pe listă.
Statul are însă probleme şi cu companiile profitabile: de exemplu, la Hidroelectrica profitul este minuscul faţă de potenţial. Potrivit SAR, cel puţin 200 milioane de euro pe an sunt pierdute ca urmare a contractelor cu băieţii deştepţi. Soluţiile FMI au fost, la fiecare vizită, rentabilizarea, privatizarea sau închiderea. Însă prima variantă nu s-a materializat, ba mai mult, lucrurile s-au agravat, motiv pentru care FMI grăbeşte acum privatizările, iar pentru intervalul rămas impune angajarea unor manageri independenţi, chiar străini.
Băsescu: A fost ideea mea
Preşedintele Traian Băsescu susţine că el a fost cel care a sugerat FMI să ceară reforma în companiile de stat.
„Eu am vrut acest lucru (includerea unei prevederi referitoare la eficientizarea activităţii regiilor în documentul cu FMI – n.r.). Regiile nu erau în atenţia Fondului. A fost un subiect asupra căruia eu am insistat foarte mult încă de la ultima misiune a Fondului aici, pentru noul acord să includem situaţia regiilor. Nu am reuşit niciodată. Am încercat în timpul guvernului Tăriceanu să-l conving să trecem la un alt tip de management al regiilor, am încercat în timpul guvernului Boc. (…) Din totdeauna regiile au fost parte a algoritmului politic – când se formează guvernele începe împărţirea regiilor. Nu am reuşit niciodată să-i conving”, a declarat Traian Băsescu, referindu-se la privatizarea managementului regiilor autonome.
Ce ajung directorii schimbaţi
„La regii e o reţea transpartinică. Azi e director general, se schimbă guvernarea, e director general adjunct, se mai schimbă o dată guvernarea, revine… e tot pe acolo. Aici e o clientelă transpartinică, care a fost tot timpul subiect de negociere între partide cine să fie director. Din cauza asta responsabilitatea lor nu a mai fost faţă de avuţia publică, ci faţă de partidul care i-a menţinut”, a mai afirmat preşedintele Băsescu. Şeful statului a dat ca exemplu situaţia de la conducerea Hidroelectrica. „Îmi aduc aminte, la Hidroelectrica, cât am insistat pentru schimbarea directorului Oprea şi, la un moment dat, mi-a spus Videanu «l-am schimbat pe Oprea». După vreo trei săptămâni, am aflat ce-i Oprea – era director general adjunct, şi pus David. Venea din PSD, da?”, a mai spus Băsescu.
Pe de altă parte, Băsescu sugerează că nu ar dori ca privatizările să continue. „Eu am înţeles un lucru. Cred că suntem la un nivel optim al segmentului privatizat în economia românească. Ce am observat totuşi: globalizarea exercită o presiune formidabilă pe tot ceea ce înseamnă companie importantă din orice ţară. Nici o companie mare nu poate rămâne – dacă nu este susţinută de stat într-un fel sau altul – în competiţie cu companiile omologe, companiile globale (…) A fost stabilit din capul locului ca statul să rămână majoritar în Transelectrica, în Romgaz, în Transcom (probabil Transgaz – n.red.), în multe alte societăţi”, a mai spus Băsescu.
