Aproape jumătate din necesarul de petrol din România este asigurat din producţia internă. Cu toate acestea preţul benzinei la pompă a crescut continuu în ultimii ani apropiindu-se de nivelul din celelalte ţări europene.
Faptul că România este angajată pe o piaţă liberă, fără restricţii comerciale în UE, la care se adaugă nivelul taxelor şi accizelor care trebuie să atingă palierul european, dar şi variaţia cursului leu/euro menţin un preţ ridicat la pompă pentru benzină şi motorină. Deşi în România, dintr-un necesar de petrol la rafinării de 11,5 milioane tone, aproape 4,5 milioane tone sunt obţinute din producţia internă, aceasta nu are influenţă asupra preţurilor combustibililor, spun specialiştii în domeniul energiei.
Preşedintele Institutului pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE), Jean Constantinescu susţine că „menţinerea unor preţuri artificiale mai mici la carburanţi ar contrazice principiul liberei circulaţii”.
Producătorii nu au restricţii la vânzarea petrolului
„Componenta de taxe şi accize în preţul benzinei la pompă este încă la un nivel mai mic decât în alte ţări din Europa, iar România s-a angajat să egalizeze aceste taxe. Ele vor fi mărite până la nivelul european. În al doilea rând, producătorii şi distribuitorii interni nu au restricţii de nici un fel să-şi vândă produsele petroliere în afara ţării. Problema care rămâne discutabilă rezultă din faptul că, deşi nivelul taxelor la noi este sub cel UE, preţul la carburanţi este foarte apropiat de cel din alte ţări. În principal, în România sunt doar trei mari distribuitori de carburanţi, ceea conduce la o slabă concurenţă şi posibilitatea unor înţelegeri”, ne-a declarat Jean Constantinescu.
Analistul economic Aurelian Dochia subliniază faptul că devalorizarea leului, dar şi creşterea cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale au influenţat creşterile de preţuri la carburnaţi. Iar ţiţeiul, chiar dacă e obţinut din producţie internă nu-l poţi vine sub cotaţia internaţională.
„Leul s-a devalorizat, de la 3,6 lei, cât era în urmă cu un an jumate, a ajuns la 4,3 lei pentru un euro. În plus, petrolul a ajuns de la 75 de dolari/ baril, cât era acum un an, la aproape 100 de dolari. S-ar putea ca şi aceste creşteri să aibă efect în majorarea preţurilor carburanţilor la pompă”.
Posibilitatea vânzării carburanţilor pe piaţa internă la un preţ mai mic decât în alte ţări, justificând că avem aproape jumătate din necesar din producţia românească, este, în opinia analistului Aurelian Dochia, „un argument înşelător”.
Lipsă de competiţie
„Nu poţi vinde resursele proprii la un preţ inferior. Nu ar fi altceva decât o pierdere pentru economia naţională. Preţul petrolului brut obţinut din producţia internă se aliniază de obicei la valorile internaţionale”, a menţionat Aurelian Dochia.
În România, nivelul taxelor şi accizelor în preţul carburanţilor este de 50-51%, însă în unele ţări europene nivelul acestora atinge şi 70%.
Directorul general al Lukoil România, Constantin Tampiza, consideră însă că şi lipsa de competitivitate şi în general o productivitate inferioară în cadrul companiilor generează creşteri mari de preţuri.
„Sunt unele cheltuieli foarte mari care apar în diferite faze. De exemplu, cheltuielile energetice la rafinare ajung la 10% din costul ţiţeiului prelucrat. Mai sunt şi alte cheltuieli mari care apar pe parcurs, legate de salubrizare, ecologizare, protecţie etc. La fiecare staţie de alimentare, Internele ne obligă să montăm nu mai puţin de 16 camere de supraveghere etc. Însă marea problemă o constituie lipsa de competiţie pe piaţa serviciilor şi o productivitate inferioară în toate companiile de la noi, dacă
ne comparăm cu cele occidentale”, a precizat Constantin Tampiza.
România asigură anual din producţie internă între 4 milioane şi 4,5 milioane tone de ţiţei (aproape 40% din necesar).
Rafinăriile româneşti prelucrează pe durata unui an 11,5 milioane tone petrol brut.
Cheltuielile energetice la prelucrarea ţiţeiului în rafinărie ajung la 10% din costul materiei prime.
