Cum să-ţi fereşti locuinţa la costuri minime

Poliţa de asigurare pentru casă şi bunuri conţinute în aceasta este cea mai importantă asigurare non-viaţă pe care o puteţi încheia.

Fenomenele naturale, calamităţile, incendiul, explozia pot să vă distrugă agoniseala de o viaţă. Dacă pentru prevenirea incendiului sau exploziei există astăzi soluţii tehnice dintre ce în ce mai perfecţionate, inundaţiile sau cutremurele sunt practic imposibil de prevenit sau de evitat. Tocmai de aceea asigurarea PAD împotriva cutremurelor, inundaţiilor şi alunecărilor de teren este obligatorie. Însă aceasta nu este suficientă, notează portalul asigura.ro.

Aceleaşi evenimente care pun în pericol clădirea locuinţei pot afecta şi bunurile (mobilier, aparatură electrocasnică, aparatură electronică, îmbrăcăminte, unelte gospodăreşti, alimente etc.) – care nu sunt acoperite de poliţa obligatorie PAD. Un alt pericol permanent îl reprezinta furtul prin efracţie sau prin acte de tâlhărie care, de asemenea, pun în pericol bunurile de valoare, putând duce şi la distrugeri în locuinţă. Acţiunile răuvoitoare ale unor persoane (acte de terorism / vandalism) pot produce şi ele distrugeri ale bunurilor sau casei – nici ele acoperite prin PAD. Toate aceste evenimente sunt tot atâtea argumente care susţin necesitatea unei poliţe facultative de asigurare pentru casă şi pentru bunurile conţinute în aceasta, în afară de asigurarea obligatorie PAD.

Asigurarea facultativă a locuinţei şi a bunurilor conţinute în aceasta se poate încheia oricând în cursul anului, în timp ce asigurarea PAD este obligatorie începând cu 1 septembrie 2012. Încheierea unei asigurări facultative pentru locuinţă este cea mai ieftină modalitate de protejare a clădirii şi bunurilor personale, mai ieftină decât achiziţionarea unui sistem perfecţionat de alarmă sau chiar decât întreţinerea anuală a unui câine de pază. Am încercat să întocmim un top în funcţie de preţ. Poliţele luate de noi în considerare acoperă toate cele patru categorii de riscuri esenţiale. Am realizat un calcul pentru un apartament de două camere în valoare de 60.000 de euro, din Bucureşti, situat într-un bloc construit în 1990. Valoarea bunurilor din apartamentul nostru virtual este de 5.000 de euro. Din perspectiva preţului, pe primul loc se clasează Astra, care, pentru 60 de euro, asigură clădirea şi apartamentul şi oferă ca bonus asigurarea bunurilor şi asigurarea de răspundere. În top se află şi Generali, cu un cost al poliţei de 131 de euro. Urmează plutonul companiilor care oferă o serie de asigurări suplimentare.

Ce riscuri sunt acoperite

Riscurile acoperite sunt identice atât pentru asigurări de locuinţă, cât şi pentru bunurile conţinute, cu excepţia furtului care este asigurat doar pentru bunuri. De regulă, societăţile de asigurări impun, pentru clădiri şi bunuri, asigurarea aşa-numitelor „riscuri standard“ (incendiu, trăsnet, explozie, căderi de corpuri grele pe clădiri), celelalte riscuri numite „extinderi“ (cutremur de pământ, inundaţie, furtună, grindină, avalanşă de zăpadă, alunecări de teren etc.) fiind opţionale. Unele societăţi de asigurare de locuinţă oferă şi acoperirea unor riscuri speciale ca: riscuri politice (greve, tulburări civile) şi terorismul sau vandalismul. Tot un risc special este şi inundarea apartamentelor de bloc cauzată de instalaţiile proprii de apă sau de încălzire sau provocată de apa provenită de la apartamente vecine. Riscul de furt se asigură numai împreună cu celelalte riscuri. În ceea ce priveşte bunurile, acestea pot fi asigurate în totalitate sau numai o parte din acestea. Pentru asigurarea riscurilor de accidente şi răspundere civilă faţă de terţi nu sunt prevăzute riscuri standard şi extinderi. Poliţa de asigurare pentru locuinţă se poate încheia pe o perioadă de 1 an, dar şi pe perioade mai scurte, dar nu mai puţin de o lună.

Alegerea sumei asigurate

Valoarea reală reprezintă valoarea de nou (preţul de înlocuire), din care se scade uzura în raport cu vechimea, întrebuinţarea şi starea de întreţinere a bunului res­pectiv. Societăţile de asigurări deţin metodologii de calcul a valorii reale a clădirilor, dar pentru acestea este nevoie să furnizaţi date despre clădire (anul construirii, materiale de construcţie folosite pentru fundaţie, pereţi, acoperiş, finisaje interioare şi exterioare, suprafaţa încăperilor, grosimea pereţilor). Această sumă se stabileşte de către asigurat la încheierea poliţei pentru locuinţă. După stabilirea sumelor asigurate şi alegerea riscurilor pe care doriţi să le acopere asigurarea de locuinţă, societatea de asigurări propune o primă anuală de asigurare. Cea mai bună alegere este încheierea unei poliţe complete, ce cuprinde toate riscurile, însă, în funcţie de posibilităţile financiare ale fiecăruia, se poate renunţa la acoperirea anumitor riscuri şi atunci poliţa devine mai ieftină.

Cea mai simplă asigurare

„Inundaţii se pot produce în orice moment şi aproape în orice zonă din România.“ Aceste vorbe aparţin unuia dintre oamenii care se ocupă, în ţara noastră, cu strategiile de protecţie împotriva inundaţiilor. Cea mai clară dovadă în acest sens o constituie chiar localizarea inundaţiilor din ultimii ani. În 2005, inundaţiile s-au concentrat cu precădere în Banat, în Dobrogea, în bazinul Argeş-Olt şi de-a lungul Siretului. În 2006,
inundaţiile au lovit mai ales în zonele adiacente Dunării, pentru ca în 2008 să se mute spre bazinele Someş-Tisa, Prut, Bârlad şi Siret. În 2010, cel mai dureros an din punct de vedere al calamităţilor, inundaţiile au curs mai ales pe Siret. Reducerea riscului de inundaţii ar presupune investiţii de miliarde de euro, bani de care statul român nu dispune. În plus, o strategie clară privind inundaţiile va fi pusă în aplicare abia de la finele anului viitor. În aceste condiţii, fiecare român trebuie să aibă grijă de propriul viitor. Singurul instrument pe care îl avem, în acest moment, la îndemână este asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor emisă de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID). Costul redus al acestei poliţe, adică 10 sau 20 de euro pe an, o face accesibilă aproape oricărui cetăţean al României.

Poliţe profitabile

Societăţile de asigurare din România au vândut, anul trecut, poliţe de incendiu şi calamităţi naturale în valoare totală de 1,1 miliarde de lei, arată datele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). De altfel, asigurările împotriva dezastrelor naturale au devenit a doua sursă de venit pentru asigurători, după poliţele obligatorii de răspundere civilă auto (RCA). Aproape 17% din totalul primelor brute subscrise pe întreaga piaţă au provenit din această linie de afaceri. Poliţele RCA au o pondere de aproximativ 33%. Ca şi în cazul RCA, poliţele de asigurare împotriva de­zastrelor sunt căutate mai ales în contextul în care statul obligă proprietarii să-şi asigure locuinţa. Spre deosebire de RCA însă, unde, în cele mai multe cazuri, vânzările sunt depăşite de plăţi, poliţele de de­zastru sunt extrem de profitabile pentru companii. Astfel, CSA arată că în 2012 despăgubirile plătite pe zona asigurărilor de incendiu şi calamităţi naturale abia dacă au atins 218 milioane de lei, adică sub 20% din totalul primelor brute subscrise pe această categorie şi sub 5% din totalul plăţilor făcute de asigurători anul trecut. Cu menţiunea că, în cazul poliţelor de locuinţă, nevoia de reasigurare este mai mare, motiv pentru care apar costuri suplimentare, vânzarea de poliţe de locuinţă este cea mai profitabilă afacere a asigurătorilor. Potrivit datelor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), la finele anului 2012 cei mai importanţi asigurători de locuinţe din România erau, în această ordine, Astra Asigurări, Omniasig, Allianz-Ţiriac şi Groupama. În total, cei patru au subscris poliţe de 694 milioane de lei, adică mai bine de 63% din întreaga piaţă. Societăţile de asigurare membre UNSAR aveau în portofoliu, la finele anului trecut, peste 4 milioane de contracte de asigurare împotriva dezastrelor naturale.

Riscuri importante

Problema cu asigurările de de­zastru este însă că ele implică un risc semnificativ, imposibil de controlat de către asigurător. Nici o altă clasă de asigurare nu este expusă unui asemenea risc. E vorba despre posibilitatea apariţiei unui eveniment major, de exemplu un cutremur de dimensiunea celui din 1977. Daunele provocate de o asemenea catastrofă nu numai că ar toca integral încasările companiilor expuse puternic pe această zonă, însă ar putea pune în pericol chiar stabilitatea respectivei societăţi. Unele calcule arată că, la nivelul actual de expunere a pieţei, un cutremur similar celui din 1977 ar genera plăţi de peste 4 miliarde de euro, în condiţiile în care toată piaţa de asigurări din România abia dacă adună anual prime brute de 2 miliarde de euro. În acest context, un rol important l-ar putea avea Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, care poate prelua din riscurile asumate de asigurători. Potrivit unui proiect de lege care va ajunge în plenul Parlamentului, toate poliţele de asigurare a locuinţei vândute în România ar urma să aibă şi o componentă (20 de euro) care va merge spre PAID. Pool-ul îşi va asuma o parte din despăgubiri, adică 20.000 de euro per poliţă.

Ce înseamnă suma asigurată

Suma asigurată pentru clădiri şi bunuri reprezintă valoarea reală a acestora la data asigurării locuinţei.

Suma asigurată pentru răspunderea civilă legală faţă de terţi este suma maximă care se poate despăgubi pe parcursul perioadei asigurate pentru prejudiciile aduse terţilor în urma unui eveniment asigurat (vătămări corporale, inclusiv deces şi pagube materiale).

Suma asigurată pentru accidentele suferite de către membrii familiei este suma maximă care se poate despăgubi pe perioada asigurată şi se stabileşte de către asigurat la încheierea poliţei.