În 2008, grupul Citibank a scăpat de colaps doar datorită ajutorului de la stat iar unii ironizau cea mai mare bancă de atunci din lume declarând-o pe jumătate moartă. Acum, Citibank se luptă să revină din imperiul morţilor vii, în ceea ce ar putea fi numit revenirea anului pe Wall Street, scrie ziarul german Handelsblatt, citat de Agerpres.
Grupului bancar atât de puternic afectat de criză i-ar putea reuşi ceea ce ar putea fi numit revenirea anului. Citigroup, lovit de criză mai puternic decât oricare altă mare bancă americană, a reuşit după mai mult de doi ani de muncă grea de restructurare să recâştige încrederea investitorilor. În faţa porţilor instituţiei bancare, ironizată altădată de experţi, precum profesorul Nouriel Roubini, drept „zombie”, investitorii stau iar la coadă, pentru a cumpăra obligaţiuni. Guvernul SUA consideră şi el că a venit vremea să se despartă de pachetul de acţiuni pe care l-a achiziţionat de la bancă pe timp de criză, în timp ce analiştii, pentru prima oară în trei ani, se aşteaptă în 2010 din nou la un câştig.
„2008 a fost anul restructurării, în 2009 au fost reînnoite fundamentele iar 2010 va fi primul an de cotitură”, declara Hamid Biglari, şef de strategie al băncii, pentru ziarul Handelsblatt. Banca se gândeşte chiar la expansiune în unele sectoare de afaceri şi regiuni ale lumii, de exemplu în Asia aflată în avânt. Dat fiind că restructurarea a făcut deja mari progrese, banca se poate gândi iarăşi să investească în creştere, afirma Biglari. Recent, şeful pentru Asia al băncii anunţa noi angajări masive în sectorul afacerilor cu clienţi privaţi bogaţi. Piaţa de acţiuni a reacţionat la progresele făcute printr-o creştere a cursului acţiunilor băncii cu peste 50 de procente. Titlurile Citigroup sunt cotate la bursă la 4 euro, o valoare clar mai mică decât înainte de criză. La mijlocul lui 2007, acţiunile băncii valorau circa 50 de euro.
Citigroup a trecut printr-o prăbuşire abruptă. La începutul deceniului trecut, banca era starul sectorului bancar şi avea un profit trimestrial cât Deutsche Bank într-un an. În perioada crizei financiare, banca a fost nevoită să treacă la pierderi circa 120 de miliarde de dolari din credite subprime şi alte titluri neperformante, mai mult ca oricare altă bancă a lumii.
Guvernul SUA a salvat de la colaps grupul bancar cu o injecţie de 45 de miliarde dolari. Noul şef, Vikram Pandit, angajat ca salvator, a pus instituţia bancară la regim. El a dezmembrat „superpiaţa financiară” devenită necontrolabilă. Deservirea internaţională a marilor clienţi, „investment banking-ul” şi afacerea cu clienţi privaţi cu dare de mână vor continua sub numele Citicorp, în timp ce grupul Citi Holdings a preluat operatiunile de brokeraj, de administrare a activelor si divizia de credite de consum.
