Un subiect controversat în toată lumea este tratat superficial în România. În loc să avem campanii de informare corecte despre exploatarea gazelor de şist, firmele implicate în industria hidrocarburilor comit greşeli şi abuzuri. O societate care face prospecţiuni ale resurselor minerale, ce aparţine controversatului Ovidiu Tender, a iritat localnicii din mai multe judeţe.
Pe de altă parte, activiştii eco au o activitate tot mai susţinută împotriva fracturării hidraulice, iar apogeul a fost înregistrat în acest week-end într-o comună din Sibiu, unde mai multe persoane au distrus echipamentul Prospecţiuni SA, aparţinând lui Ovidiu Tender (foto), de pe întinsul a două sate. Această firmă făcea prospecţiuni pentru Romgaz şi i-a iritat pe localnici după ce şi-a întins echipamentele pe terenurile lor fără să le ceară acordul. În urma scandalului, reprezentanţii firmei au anunţat că şi-au oprit activitatea în Moşna-Sibiu.
Reclamaţi din toate părţile
Acuzaţiile publice cum că Prospecţiuni SA, fostă societate de stat deţinută acum de omul de afaceri Ovidiu Tender, încalcă dreptul la proprietate instalând echipamentele de cercetare fără acordul oamenilor au apărut încă de la începutul acestui an. Oameni din Sibiu, Argeş şi Constanţa au reclamat că firma nu le-ar fi cerut acordul atunci când au pătruns pe teritoriul lor.
Cel mai vehement protestatar împotriva acestei stări de fapt a devenit Willy Schuster, un gospodar din comuna sibiană Moşna, care deţine în zonă o fermă bio. Acesta a strâns de mai multe ori cablurile Prospecţiuni SA, despre care a afirmat că au fost instalate pe pământul său fără nici un acord prealabil. Într-un alt scandal, presa a relatat că omul de televiziune Florin Călinescu i-ar fi alungat pe oamenii societăţii de pe terenul său, situat în acelaşi perimetru sibian. Apoi reclamaţii, inclusiv penale, au venit şi din localităţile Poiana Lacului şi Moşoaia din Argeş. De asemenea, incidente izolate au fost reclamate şi în Constanţa, principala nemulţumire fiind aceeaşi: societatea lui Tender nu ar respecta dreptul la proprietate.
Constituţia României garantează dreptul la proprietate şi prevede, la articolul 27, că “domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia”.
Dincolo de aceste prevederi fundamentale, inclusiv acte normative care reglementează industria energetică nu permit companiilor să intre pe terenul unei persoane fără acordul acesteia. Astfel, atât Legea minelor, cât şi Legea petrolului prevăd că explorarea sau exploatarea resurselor minerale se poate face doar dacă “dreptul de folosinţă a terenurilor necesare efectuării activităţilor miniere se dobândeşte prin vânzarea-cumpărarea terenurilor la preţul convenit între părţi, schimbul de terenuri, însoţit de strămutarea proprietarului afectat şi de reconstrucţia clădirilor pe terenul nou-acordat, închirierea terenului pe durată determinată, exproprierea pentru cauză de utilitate publică, concesionarea terenurilor, asocierea dintre proprietarul terenului şi titularul de licenţă”. Dacă cele două părţi nu ajung la o înţelegere, situaţia nu poate fi clarificată decât în instanţă, care va stabili şi despăgubirile care se impun.
“Pur şi simplu nu ne-au întrebat. Mai mult, când am ridicat cablurile de pe proprietatea mea, m-au acuzat de furt şi mi-au făcut plângere penală. Eu le-am spus că nici nu am ştiut ce sunt, le-am considerat abandonate acolo, gunoi, dar că le dau înapoi. Dar ei au intrat pe terenul meu abuziv, m-au mai şi ameninţat”, a declarat Willy Schuster pentru „România liberă“.
„M-am trezit cu cablurile la mine în livadă, erau puşi senzori în pământ. Mi-au tăiat şi o bucată de pădure şi au pus echipamentele lor. Este pădurea mea şi nu ştiu când au intrat, nici nu ne-au întrebat”, a povestit şi Marian Cristescu, din comuna argeşeană Poiana Lacului. Proprietarii din zonă au depus 9 plângeri penale împotriva firmei, pentru tulburare de posesie, potrivit informaţiilor oficiale. Trei dintre dosare au fost închise deoarece „a intervenit împăcarea părţilor sau retragerea plângerilor prealabile”.
“A venit cineva la mine de la Prospecţiuni cu o hârtie pe care scria Înţelegere, necompletată, ca să o semnez, că vor să intre pe teren. Le-am spus că nu intră până nu vin cu un contract în care se precizează pe ce suprafaţă se intră, care sunt despăgubirile. Nu a mai venit nimeni, iar pe 13 octombrie am trimis pe cineva să are şi mi-a spus că acolo sunt ţăruşi”, a menţionat Maria Vlad, potrivit Mediafax. De altfel, la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa au fost înregistrate 2 plângeri penale, aflate încă în lucru.
„Au fost unele erori”
Conducerea Prospecţiuni SA nu neagă incidentele, dar afirmă că au fost izolate şi au fost provocate mai ales de faptul că în România bazele de date ale primăriilor rurale privind proprietăţile sunt foarte prost administrate. “Este extrem de dificil să contactăm proprietarii de terenuri. Mergem la primării, dar acolo avem nişte informaţii vagi. Bazele de date pe care le au primăriile sunt cam neutilizabile: fie nu sunt la zi, fie nu au informaţiile complete şi utile, fie că acestor informaţii nu le corespunde o hartă peste care noi să ne suprapunem planul de lucrări”, a explicat Mihail Mitroi, director în cadrul Prospecţiuni SA pentru “Quality, Health, Safety & Environment”.
În faţa argumentului că este obligaţia companiei să respecte regulile statului, indiferent de greutăţile pe care le întâmpină, Mihai Mitroi a replicat: “Absolut. De altfel, procentul celor pe care nu reuşim să-i identificăm sau cu care nu cădem amiabil la înţelegere este infim: maximum cinci persoane din 1500. Pe proiectul din Argeş, aveam la începutul lucrărilor 500 de înţelegeri, iar acum avem, trei săptămâni mai târziu, peste 1500 de înţelegeri”.
Directorul Prospecţiuni SA afirmă că firma desfăşoară această activitate de 63 de ani, cu aceleaşi metode de lucru, dar până anul acesta nu a avut probleme la amploarea de acum. “Ceea ce s-a întâmplat anul acesta vine de la o grijă sau o sperietură a populaţiei locale, care este alimentată din diverse surse, de diverse zvonuri şi discreditări care sunt legate de gazele de şist”, a explicat Mihail Mitroi, care a ţinut să precizeze că prospecţiunile companiei nu vizează acest tip de resurse.
„Degeaba spune clientul că nu se lucrează pentru gaze de şist, degeaba spune Agenţia Naţională de Resurse Minerale că nu se lucrează pentru gaze de şist, degeaba spunem noi că metodica pe care o aplicăm ne spune că nu este vorba de gaze de şist”, a afirmat directorul. Astfel, în zona Sibiului, Prospecţiuni are autorizaţii pentru căutarea de hidrocarburi pentru Romgaz, iar în Argeş pentru OMV Petrom.
Legea românească, vagă în privinţa gazelor de şist
România liberă a relatat, în octombrie, despre faptul că momentan nici nu pot fi făcute oficial prospecţiuni pentru gaze de şist, deoarece “legea petrolului din 2004, care stă la baza acestor acorduri, nu conţine noţiunea de gaze de şist. Sintagma face referire la procedura de exploatare, nu la tipul resursei din sol extrase”.
Mai mult, hotărârile propriu-zise ale Guvernului sunt şi ele vagi. ”Acordurile petroliere permit orice, dar sunt urmate de tot soiul de aviz, acorduri ale ANRM, certificate de mediu, acorduri de construcţie etc. De exemplu am înţeles că Chevron a obţinut aviz pentru tehnica clasică de explorare. Dacă vor dori să folosească tehnologii de fracturare vor trebui să ia din nou acorduri”, a declarat pentru România liberă Otilia Nuţu, expert în domeniul energiei.
De altfel, directorul Prospecţiuni SA ne-a declarat la rîndul său că el oferă clienţilor cu care lucrează o radiografie a zăcămintelor din zonă, urmînd ca aceştia să decidă ce şi cum vor să le exploateze.
„Revolta” de la Moşna, pagube de 50.000 de euro
Prospecţiuni SA a decis să oprească operaţiunile sale în comuna Moşna, după ce sâmbătă, mai mulţi activişti veniţi din ţară în sprijinul fermierului Willy Schuster, au ridicat cablurile societăţii de pe teritoriul a două sate (vezi galeria foto). Mai mult, aceştia i-ar fi atacat şi pe angajaţii companiei. “Acolo nu este un protest al localnicilor, ci al unor organizaţii sau persoane independente care vin din diferite regiuni ale ţării. Sloganurile lor sunt referitoare la gazele de şist, la Roţia Montană, la partidele politice, la România. Noi nu avem de a face cu gazele de şist, nici cu Roşia Montană. Localnicii nu au participat la aceste proteste activ”, a reacţionat Mihail Mitroi, care a afirmat că pagubele aduse companiei sunt de 50.000 de euro.
De altfel, duminică dimineaţă, angajaţii Prospecţiuni au descoperit că 17 dintre autoturismele sale au fost vandalizate la Mediaş. “Lucrările au fost oprite, pentru a nu ne expune angajaţii. Vom acţiona şi pe cale juridică, materialele noastre au fost vandalizate, adunate de peste tot pe unde au avut acces la ele”, a menţionat directorul companiei.
