„Pentru orice lucru pe care vrei să-l obţii în viaţă trebuie să depui un efort”, spun jurnaliştii de la The Economist făcând astfel trimitere la lamentările interminabile ale românilor care de ani buni nu au fost în stare să acceseze decât o mică parte din fondurile europene.
Obişnuiţi în vremea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu să aibă un loc de muncă (obligatoriu) şi o locuinţă indiferent de eforturile depuse, românilor le este, se pare, greu să înţeleagă că banii europeni nu sunt chiar un dar, obţinerea de fonduri prin programe implicând şi muncă.
Banii pentru infrastructură şi utilităţi
Mai mult, publicaţia economică notează că vechiul proverb românesc „Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă” a fost aproape uitat.
După aderarea din 2007, autorităţile din România anunţau cu surle şi trâmbiţe că până în 2013, nu mai puţin de 20 miliarde de euro vor intra în ţară, sugerând că ar fi vorba de un „ajutor” c e ar urma să fie primit pentru a putea ajunge din urmă celelate state din UE.
Cum se prezintă lucrurile în prezent? România, a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană continuă să eşueze şi are cea mai scăzută rată de absorbţie a fondurilor UE (7,4%).
Românii au însă nevoie urgentă de aceste fonduri, pentru că, la cinci ani de la aderare, încă mai sunt sate fără electricitate sau apă curentă, iar infrastructura este departe de standardele europene, cu numai 300 de kilometri de autostrăzi şi zeci de drumuri stricate, construite în timpul regimului Ceauşescu.
Recent, primul ministru Victor Ponta a avertizat că există riscul de a pierde 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană, până la sfârşitul anului. De asemenea, anul viitor am putea rămâne fără un milliard de euro din programul privind resursele umane, pe fondul temerilor de corupţie şi a altor probleme.
„Lacune majore” în înţelegerea înstituţiilor europene
În aprilie, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban a declarat că există riscul suspendării a nu mai puţin de cinci programe sectoriale în cazul în care România nu respectă recomandările europene.
În luna februarie, forurile de la Bruxelles a stopat finanţările pentru România după ce au fost sesizate unele nereguli estimate la 3,5 milioane euro în gestionarea sectorului de dezvoltare a resurselor umane.
Astfel, jurnaliştii de la The Economist spun că problema fondurilor europene este un fel de obsesie pentru autorităţile de la Bucureşti care au afirmat în mod repetat că banii de la UE reprezintă principala prioritate a ţării anul acesta.
Potrivit analiştilor, principalele motive pentru eşecul României de a absorbi fonduri UE sunt corupţia, lipsa de motivare şi informare, capacitatea administrativă neadecvată şi lacunele majore în înţelegerea modului de funcţionare a instituţiilor europene, notează The Economist.
