Cum a fost acaparată România de rețeaua lui Soros

Documentele publicate de Capital Research Center, sub semnătura ziaristului Jacob Grandstaff, analizează extinderea caracatiței multiplelor organizații patronate de George Soros din 1989 și până în prezent. Una dintre misiunile organizațiilor create de Soros în România a fost „tentativa de a transforma cultura conservatoare creștin-ortodoxă a României prin promovarea valorilor liberale și sociale“, potrivit analistului de la CRC. Solicitat să definească termenul de „societate deschisă“, adică acea ideologie pe care el însuși a creat-o, George Soros a răspuns: „O înțelegere imperfectă (asupra lumii – n.red.). Nimeni nu deține adevărul ultim“. Răspunsul lui Soros dezvăluie asumarea unui relativism cultural tipic tuturor mișcărilor politice anti-creștine. De altfel, majoritatea oamenilor din societatea românească crescuți în umbra organizațiilor lui Soros îmbrățișează entuziast idei anti-creștine și critică în mod constant credința creștină a românilor. Astfel, Monica Macovei este o neobosită susținătoare a intereselor homosexualilor, iar Alina Mungiu-Pippidi consideră societatea românească drept „primitivă“, iar creștinismul drept „incredibil de înapoiat“. Analiza Capital Research Center vorbește despre cum a creat George Soros în România „o armată loială de soldați ai societății civile plini de recunoștință față de el“. Vă prezentăm cele mai importante dintre dezvăluirile publicate de Capital Research Center. 

Dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția sa au fost executați pe 25 decembrie 1989, iar pe 30 decembrie 1989 s-a format Grupul pentru Dialog Social. Acesta a primit, de la autoritățile ce au preluat revolta populară și au dat o lovitură de stat, o clădire chiar pe Calea Victoriei, ce fusese sub patronajul lui Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului comunist.

Prima întrevedere pe care Soros a avut-o în România a fost cu fondatorii Grupului, inclusiv cu Silviu Brucan. Într-o emisiune televizată din 2005, Robert Turcescu afirma că Soros a venit în România cu primul avion ce a aterizat în București după Revoluție. Conform articolului CRC, Soros ar fi oferit Grupului pentru Dialog Social (GDS) un milion de dolari cu care să construiască o rețea favorabilă de organizații neguvernamentale în România. GDS i-a pus la dispoziție spații din clădire, grupul video și alte facilități fiind în folosința acestuia, în primă instanță.

Jumătate de an mai târziu, Soros a fondat, în România, Fundația Soros – o organizație neguvernamentală cu un buget inițial anual de 1,5 milioane de dolari. Legătura dintre GDS și Fundația Soros a fost făcută de Alin Teodorescu, sociolog, care a intrat în PCR chiar în 1989, deși fusese anchetat și a trebuit să scrie sute de pagini de note informative. A fost primul președinte al GDS și, în același timp, președinte al Consiliului Fundației Soros (între 1990-1996).

Până spre finele anilor ’90, Fundația Soros a fost singura organizație neguvernamentală din România care primea fonduri externe. În următorii 4 ani, Soros a investit în scrierea și publicarea de manuale școlare prin intermediul Ministerului Educației. De la an la an, sumele investite de el prin Fundația Soros au crescut, ajungând la 10 milioane de dolari anual pe la mijlocul deceniului.

După înlocuirea lui Alin Teodorescu din funcția de președinte, în anul 1997 Fundația Soros și-a schimbat numele, devenind Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD), un nume similar cu cel al organizației-mamă din Statele Unite, Open Society Foundation. Bugetul anual al Fundației a crescut la 12 milioane de dolari. Mare parte din fondurile Fundației au fost folosite pentru a selecta și a finanța educația unor tineri români în universități occidentale, cât și la Universitatea Centrală Europeană de la Budapesta. Singurele condiții impuse de Soros acestor studenți a fost ca la terminarea studiilor să revină în România și să devină activi în viața socială și politică a țării. Unul dintre acești studenți a fost Mirel Palada. Ulterior, el s-a distanțat de „infanteria“ lui Soros, pe care a numit-o „lipsită de scrupule“ și care se poziționează împotriva intereselor naționale ale României.

Soros, de la activism civic la activism politic în România 

Soros a continuat să crească sumele alocate pentru scopuri ideologice în România, la începutul anului 2000 FSD având un buget anual de 16 milioane de dolari. Cu 16 milioane de dolari poți face multe. În același an, 2000, FSD s-a divizat în 12 grupuri separate, ele însă funcționând sub tutela unei organizații de tip umbrelă numită Soros Open Network – România (SON). Articolele publicate de CRC discută tranziția treptată a organizațiilor lui Soros de la un activism strict civic la unul politic. Potrivit Capital Research Center, Soros și organizațiile pe care le-a plătit el în România au finanțat mișcarea civică împotrivă proiectului minier de la Roșia Montană. O organizație similară cu cele ale lui Soros, Charles Stewart Mott Foundation din Michigan a contribuit, afirmă CRC, cu 426.800 de dolari la activitățile lansate împotrivă proiectului Roșia Montană. Fondurile au fost folosite pentru propagandă, angajarea jurnaliștilor și influențarea mass-media și a publicului împotriva proiectului. În iunie 2006, Soros a anunțat că este împotriva proiectului Roșia Montană și că va folosi „toate metodele legale și civice pentru stoparea lui“.

La nivel politic, Soros a început să înregistreze succese în România începând cu alegerile din 2004. În 1990, Sandra Pralong a demisionat din funcția de ofițer de presă la publicația americană Newsweek și a devenit primul director executiv al Fundației Soros în România. A fost consilieră a președintelui Constantinescu și astăzi e consilieră a președintelui Iohannis. În 1999 a publicat o carte despre Karl Popper, fostul profesor al lui George Soros din Viena anilor ’40, care a influențat vederile politice ale acestuia. Ea  asigură legătura dintre ONG-urile finanțate de Soros și Președinția României.

Alin Teodorescu a fost între anii 2000 și 2004 șef de cabinet al prim-ministrului Adrian Năstase, iar în 2004 a intrat în Parlament.

Renate Weber a fost liderul Consiliului Director al Fundației Soros din România între 1998 și 2007. Începând din 2004, a fost consiliera președintelui Băsescu în domeniul legislativ și constituțional, iar în noiembrie 2007 a intrat în Parlamentul European, unde se află de 10 ani.

Trebuie menționat că Renate Weber este, împreună cu Levente Salat și (atenție!) Andrei Pleșu, membră în Consiliul Fundației. Aceștia au preluat prerogativele fondatorului Fundației și sunt numiți PE VIAȚĂ.

Levente Salat este o figură mai puțin proeminentă, dar este un adept activ al autonomiei Transilvaniei. Andrei Pleșu, un vârf al intelectualității noastre și un om de mare influență politică (a participat la aproape toate guvernările între 1989–2005), este și unul dintre susținătorii fățiși ai lui George Soros, el ridiculizându-i public pe cei care susțin implicarea acestuia în demantelarea societății românești pentru înglobarea ei în marele proiect de construcție al Noii Ordini Globaliste.

Criza economică începută în 2008 l-a constrâns pe Soros să canalizeze 100 milioane de dolari pentru combaterea „populismului“ în Europa de Est, inclusiv în România. Într-un articol din Financial Times, Soros a numit atunci populismul din Europa de Est drept „xenofobic și de extremă-dreapta“.

Alin Teodorescu, alături de membrii GDS, ascultă indicațiile lui Silviu Brucan la prima întrunire a grupului

Românii bursieri ai lui Soros și-au schimbat viziunea despre societate

După 2012, sumele investite anual de Soros în România au început să scadă. A fost însă doar o schimbare în strategie, și nu de obiectiv. George Soros a continuat să canalizeze fonduri în România, dar printr-o structură nouă, numită Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe (Fondul pentru Societatea Civilă în Europa Centrală și de Est).

Din cele 12 organizații neguvernamentale care formau la început Fundația pentru o Societate Deschisă s-au format ulterior alte zeci de ONG-uri, care aveau ca scop „să transforme cultura creștin-ortodoxă și conservatoare a României, promovând valori sociale seculare de stânga“.

Roxana Martin, activist LGBT care a primit un grant Soros pentru a studia în Scoția în anii ’90, declara în anul 2017 pentru revista Foreign Policy: „Bursa de la Soros mi-a schimbat viziunea despre predarea în școală, despre societate, despre tot. Și a fost pentru prima dată când ieșeam din România. Oricine a primit astfel de granturi își amintește acum de acel grant de la Soros, de acea experiență de la Soros“.

Acesta este motivul pentru care Soros și-a putut reduce implicarea directă în România: pentru că el a lăsat în urmă o armată loială de soldați ai societății civile plini de recunoștință față de el.

Alina Mungiu-Pippidi, ideolog-șef al lui Soros în România

Într-un interviu din 1995, George Soros a oferit două motive pentru care finanțează masiv fundațiile din estul Europei: „Cred în principiile unei societăți deschise și îmi permit financiar să fac asta. Admit că nu sunt un om obsedat de detaliile organizării. Dar îmi rezerv dreptul de a formula strategia organizației“. Întrebat ce anume fac organizațiile sale, Soros a răspuns: „E imposibil de spus. În fiecare țară am identificat un grup de oameni, unele personalități, altele mai puțin cunoscute, care îmi împărtășesc credința într-o societate deschisă, iar apoi le-am dat sarcina să stabilească prioritățile“.

Întrebat cum definește „societatea deschisă“, Soros a explicat că filosoful Karl Popper l-a învățat că „conceptele nu trebuie definite, ele trebuie explicate“. Societatea civilă se bazează pe „o viziune imperfectă (asupra lumii – n.red.). Nimeni nu deține adevărul absolut“.

După căderea Cortinei de Fier, procurorul Monica Macovei a devenit unul dintre numeroșii specialiști din Europa de Est care au beneficiat de filantropia americană, finanțată în special de miliardarul George Soros, cu scopul „dezvoltării democrației“ în această regiune. În 1992, Macovei a primit o bursă completă la Universitatea Central Europeană din Budapesta a lui George Soros, instituție creată de acesta cu un an în urmă, ca o platformă pentru diseminarea ideologiei sale. Macovei a absolvit doi ani mai târziu, cu un master în Drept. Ulterior, ea a fost acceptată în Consiliul Director al acestei pepiniere ideologice.

Atunci când Monica Macovei a primit, în 2004, un telefon de la președintele Traian Băsescu pentru a prelua Ministerul Justiției, ea s-a consultat, printre alții, și cu o prietenă apropiată, Alina Mungiu-Pippidi, care conducea un ONG finanțat de George Soros. Alina Mungiu-Pippidi, care conduce Consiliul Consultativ European al Fundației pentru Societate Deschisă, ar putea fi considerată ideolog-șef al societăților lui Soros din România. Alina Mungiu-Pippidi, care a predat mult timp la universități din Ivy League, și-a încercat talentul și în dramaturgie. Piesa care a produs cel mai mare scandal a fost „Evangheliștii“, care a prezentat o variantă pornografică și balcanizată a Evangheliei. Piesa prezenta un Apostol Pavel misogin, care dicta Evanghelia unui filosof și altor patru studenți, numiți Matei, Marcu, Luca și Ioan. La Cina Cea de Taină, Pavel își otrăvește studenții, iar când Iisus obiectează, Pavel îl omoară și pe el. După ce învie din morți, Iisus privește către una dintre iubitele lui, anunțând-o: „Astăzi vei fi cu mine în Rai“.

După critici serioase din partea societății românești, Mungiu-Pippidi și-a dezvăluit adevăratele intenții din spatele scrierii piesei: „Mă așteptam la o reacție violentă, dar aș fi preferat ca piesa mea să nu dezvăluie primitivismul societății noastre. Trăim într-o societate ipocrită, la fel ca pe vremea lui Ceaușescu. Pe atunci eram cu toții comuniști. Acum suntem cu toții ortodocși. Creștinismul nostru de fațadă ascunde o înapoiere incredibilă“, a declarat atunci Mungiu-Pippidi pentru Le Monde.

Pentru Monica Macovei, regulile UE sunt mai importante decât regulile românești 

Întrebată la TVR, în 2011, cum comentează rata scăzută de condamnare a cazurilor instrumentate de DNA, Monica Macovei a aruncat vina pe judecătorii corupți, care nu își îndeplinesc datoria. „Există judecători care emit mandate de arestare. Bravo lor! Există judecători care stabilesc condamnări. Bravo lor! (…) Acesta e motivul pentru care am intrat în Uniunea Europeană, să jucăm după reguli. După regulile lor!“. „Deci nu după regulile noastre?“, a întrebat-o atunci realizatoarea emisiunii, fără să primească răspuns de la Monica Macovei.

Analiza Capital Research arată, mai departe, cum „puternica rețea de activiști anti-corupție ai lui Soros din România a folosit cruciada anti-corupție pentru a obține puterea politică, și asta fără să câștige alegeri democratice“.

George Soros, ca un investitor înțelept ce se află, ține o listă de nume ale parlamentarilor europeni care îi sunt favorabili. George Soros scrie despre Renate Weber că este o „suporteră hotărâtă a Societății Deschise“, pe Cristian Preda îl consideră un „progresiv timid“, iar pe Monica Macovei o caracterizează drept „o progresistă absolută, un aliat indiscutabil al valorilor Societății Deschise“.

Pe timpul DNA, Ambasada SUA a dictat Parlamentului legislația

Monica Macovei, cu cooperarea președintelui Băsescu, a lansat o controversată cruciadă împotriva corupției de nivel înalt din România.

Într-o întrevedere cu fostul ambasador SUA la București, Nicholas Taubman, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la amendamentele propuse de Parlament la Codul Penal, pe care translatorul american al întrevederii le-a tradus ca fiind „amendamente infracționale“. Ulterior, în înregistrări interne, reprezentanții Ambasadei SUA s-au lăudat că au reușit, cu ajutorul Ambasadei Marii Britanii, să își impună voința asupra Parlamentului României în privința amendamentelor la Codul Penal.

Un alt ambasador american, Mark Gitenstein, a făcut presiuni asupra președintelui Traian Băsescu pentru extinderea mandatelor lui Kovesi (ca procuror general) si lui Daniel Morar (ca procuror-șef al DNA). Mark Gitenstein a afirmat că nu cunoaște în profunzime legislația celor două instituții, dar, dacă va fi nevoie, România va trebui să își schimbe legislația pentru ca mandatele celor doi să fie prelungite.

Atunci, Monica Macovei, deja parlamentar european, a apărat interferența Ambasadei SUA în politica internă a României. „Ambasadorul american are tot dreptul să facă astfel de comentarii, pentru că SUA, Departamentul de Stat, a finanțat atât DIICOT, cât și DNA, adică parchetele specializate pe crima organizată și pe corupție. Sigur că-i interesează ce se întâmplă cu investiția lor, în sens de eficiență. Investorii străini sunt interesați să nu fie corupție în România“, a afirmat atunci Monica Macovei.

La rândul ei, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, a învățat, într-o manieră demnă de Machiavelli, să trateze ambasadele SUA și ale UE ca și cum ar fi supervizorii șefului ei (probabil referire la Băsescu). Această strategie a făcut-o intangibilă și i-a adus avantaje pe plan internațional.

Cazul Colectiv: Cum a dat jos rețeaua Soros Guvernul Ponta

Mai departe, analiza Capital Research arată cum „ONG-urile fondate de Soros și aliații acestora din Occident au făcut presiuni pentru realizarea unor revoluții anti-democratice în Europa de Est“. Autorii consideră că „aliații-fantomă ai lui Soros din România au încercat, cu încăpățânare, să dea jos Guvernul de la București, cu sprijinul ONG-urilor americane de extremă-stânga, al mass-media occidentale și al Departamentului de Stat de pe vremea lui Barack Obama“.

Autorul Capital Research Center se întreabă apoi cum au reușit 60.000 de protestatari bine organizați să dea jos guvernul unei țări de 20 de milioane de locuitori, și consideră că totul a început cu incendiul de la Colectiv. La scurt timp după demisia Guvernului Ponta, președintele Klaus Iohannis și-a atribuit victoria, afirmând că „a trebuit să moară oameni pentru ca acest Guvern să demisioneze“.

Doar două zile însă mai târziu, primul sondaj de opinie de după tragedia de la Colectiv a arătat o ruptură serioasă între protestatarii din stradă și restul populației. Numai 7% din respondenți considerau Guvernul responsabil pentru tragedie și doar 12% acuzau clasa politică, în timp ce 69% dintre respondenți considerau răspunsul Guvernului la tragedie drept potrivit. O lună mai târziu, un sondaj realizat de o companie diferită ajungea la aceleași concluzii, descoperind că doar 14,8% din populație acuza Guvernul de tragedia de la Colectiv.

„Și totuși, într-o țară cu 20 de milioane de oameni, un grup de mai puțin de 60.000 de oameni, susținuți de mai puțin de 15% din populație, a reușit să forțeze Guvernul să își dea demisia“, conchide analiza realizată de Capital Research Center.