In plina alerta provocata de gripa porcina, cotidianul "The New York Times" analizeaza modelul de afaceri al companiei americane Smithfield Foods, un conglomerat de combinate de crestere si valorificare a porcilor cu sediul in Virginia, care s-a extins rapid in Romania si Polonia, tari cu traditie in domeniu.
Viteza cu care au crescut afacerile companiei Smithfield Foods in Romania, despre care "The New York Times" aminteste ca este "o tara saraca (…) cu un Guvern slab si tinuta in mod constant sub presiune de Uniunea Europeana, din cauza coruptiei", se explica partial si prin faptul ca, datorita sprijinului unor politicieni, au fost "scurtcircuitate" etapele necesare obtinerii autorizatiilor sau, in unele cazuri, chiar nu au existat autorizatiile necesare. "In haosul post-Ceausescu, este esential sa stii sa te descurci. In Bucuresti, Smithfield a apelat la Nicholas Taubman, un bogat om de afaceri republican care a fost ambasadorul SUA in Romania in administratia lui George W. Bush. Domnul Taubman i-a insotit pe directorii (companiei) Smithfield la intalniri cu presedintele si cu premierul Romaniei", scrie "The New York Times".
Odata lansat proiectul, sprijinul politic a fost consolidat, o duzina din fermele Smithfield in Romania fiind proiectate de o firma a lui Gheorghe Seculici, "un fost vicepremier cu legaturi stranse cu presedintele Traian Basescu, care este nasul fiicei sale". Un alt ajutor pretios a venit de la compania pe care Smithfield Foods a ales-o pentru lobby in Romania, McGuireWoods, tot din Virginia, firma care a reprezentat timp de trei ani Romania in campania de aderare la NATO. Chiar presedintele Basescu a laudat Smithfield Foods la conferinta de presa comuna pe care a sustinut-o impreuna cu omologul sau american George W. Bush la Summitul NATO de la Bucuresti, la organizarea caruia compania americana a contribuit cu 20.000 de euro, contravaloarea uniformelor militare de ceremonie.
Fostul ambasador american Nicholas Taubman a explicat ca "este extrem de dificil sa faci afaceri acolo (in Romania – n.r.) daca nu ai pe cineva, cum ar fi premierul sau o persoana din biroul acestuia, care sa spuna «asta trebuie facut»". Genul acesta de lobby a provocat insa preocupari. "Dominatia Smithfield si abordarea manifest agresiva sunt ingrijoratoare", a declarat Steen Steensen, un expert in agricultura de la Ambasada Danemarcei, intr-un raport citat de "The New York Times".
Legaturile la nivel inalt ale companiei au ajutat Smithfield sa treaca peste protestele comunitatilor locale, dar nu si sa scape de toate sanctiunile. Smithfield a fost amendata cu 9.000 de euro pentru scurgeri de balegar pe o sosea, in timpul transportarii unui container de reziduuri animale fisurat, cu 35.000 de euro pentru scurgeri de dejectii de porci in sol dintr-o fosa, cu alte 35.000 de euro pentru lipsa unor autorizatii de functionare pentru patru ferme din judetul Arad si cu 18.500 de euro pentru neluarea unor masuri de prevenire a poluarii apei.
Cele mai mari probleme le-a avut si le-a provocat compania Smithfield cand la ferma de porci din Cenei a izbucnit o epizootie de febra porcina. Dupa cativa ani, localnicii inca isi amintesc de gramezile de cadavre de porci si de "eforturile haotice de a impusca porcii bolnavi si de a arde cadavrele". Elemente ale virusului febrei porcine – unul din Europa sau Asia, altul din America de Nord – au fost descoperite in codul genetic al noului virus al gripei porcine A(H1N1), scrie "The New York Times". Viceprimarul din Cenei, Ioan Ciprian Ciurdar, a reclamat faptul ca mirosul care venea de la ferma de porci era insuportabil, la care Smithfield a raspuns ca de vina a fost valul de caldura. Ciurdar a vizitat ferma impreuna cu un coleg care facut fotografii, dar un paznic le-a cerut aparatul si a distrus fotografiile. Smithfield sustine ca "nu se poate afla" de ce s-au imbolnavit porcii, semnaland si lipsuri in aprovizionarea cu vaccin furnizat de guvern.
Dar cativa oficiali, printre care si Gheorghe Seculici, au explicat pentru "The New York Times" ca Smithfield nu a mai putut face fata inmultirii rapide a porcilor. "Mii de purcei s-au nascut si nu au mai avut unde sa ii tina, pentru ca nu se terminase constructia noilor ferme", a spus Seculici. Chiar si Nicholas Taubman admite ca totul s-a facut "prea repede".
Pentru curatarea dupa epizootie, Smithfield a cerut subventii speciale de la Uniunea Europeana, in valoare de 11,5 milioane de dolari. Dar autoritatile locale nu au sustinut acest demers, intrucat epizootia a izbucnit la ferme fara autorizatii, acuzate si de nerespectarea masurilor de biosecuritate. O misiune a Comisiei Europene a confirmat unele dintre aceste probleme, subliniind ca Smithfield nu a transmis regulat rapoarte asupra mortii porcilor si ca angajatii circulau liber intre ferme, in pofida suspiciunilor de febra porcina. Nereusind sa obtina compensatiile cerute, Smithfield a apelat la Valeriu Tabara, seful Comisiei pentru agricultura a Parlamentului Romaniei, care, cu sprijinul altor politicieni, a propus un amendament, autorizand crescatorii de animale sa fie compensati pentru pierderi, chiar daca acestia ignora masurile de biosecuritate. Amendamentul nu se aplica retroactiv, dar Smithfield va avea si in viitor pierderi si va putea beneficia de el.
» Subventii duble
Metoda de crestere intensiva a porcilor aplicata de Smithfield, prin care un animal ajunge la aproximativ 120 kg si poate fi sacrificat la 300 de zile de la nastere, a facut ca afacerile companiei sa "explodeze", aceasta ajungand in cativa ani sa aiba 40 de ferme in vestul Romaniei. Aceasta extindere se face insa pe seama crescatorilor locali, care nu pot face fata concurentei, cu atat mai mult cu cat Smithfield beneficiaza si de subventii pentru agricultura, atat europene, cat si nationale. Potrivit statisticilor Uniunii Europene, numarul fermelor de porci a scazut in Romania cu 90%, de la 477.030, in 2003, la 52.100, in 2007.
Efectele asupra mediului sunt, de asemenea, considerabile, fermele Smithfield din judetul Timis fiind printre principalele surse de poluare a aerului si solului. Concentratia de gaz metan din aer a crescut cu 65% din 2002 pana in 2007. Iar mirosurile ii exaspereaza pe localnici.
