Chiar dacă preţurile terenurilor au scăzut mult, cumpărătorii se orientează în general spre suprafeţe mai mici.
Lipsa banilor şi imposibilitatea accesării unui credit i-au determinat pe români să-şi reducă pretenţiile în ce priveşte suprafeţele loturilor pe care vor să-şi construiască casa, dar să le crească când vine vorba de facilităţile terenului.
Cei care caută un teren pentru a-şi construi o casă, şi aici pot fi incluşi şi cei din programul Prima Casă, doresc în general suprafeţe de teren cuprinse între 350 – 500 mp, cu un minim de utilităţi, gaze şi curent electric, la preţuri cuprinse între 20.000 – 30.000 euro.
„Cu ceva timp în urmă, mulţi cumpărau un teren ca să îl speculeze, puţini cumpărau ca să îl dezvolte, făceau un P+5 în concepţia lor să cadă lumea pe spate şi într-un an şi jumătate scoteau un profit de 300%. Vremurile astea s-au dus. Cei care cumpără acum sunt cei care chiar vor să-şi facă o afacere reală sau să-şi construiască o casă, dar aici vorbim de bugete mici”, ne-a declarat Cristian N. Antonescu, Managing Partner Imoinvest consulting & development.
„Clienţii doresc ca terenul să fie cu deschidere la «asfalt» sau cel puţin la un drum pietruit cu perspective apropiate de asfaltare, iluminare. Să existe grădiniţe, şcoli şi mijloace de transport în imediata apropiere. Să se bucure de o oază de linişte, dar şi de toate facilităţile unei metropole cum este Bucureştiul”, susţine Bogdan Dobriţoiu, General manager, agenţia imobiliară General Service 2000.
Cumpărătorii sunt cei care fac legea în piaţă
Dacă acum câţiva ani potenţialii cumpărători erau obligaţi de piaţă să decidă repede dacă vor sau nu să achiziţioneze un teren, căci riscau ca a doua zi să se vândă, acum lucrurile stau altfel. Cei care vor să cumpere preferă să vizioneze zeci de terenuri înainte să decidă şi să-şi aloce suficient timp pentru a analiza cu atenţie fiecare ofertă. Totodată, potenţialii cumpărători să obţină reduceri mari de preţ şi negociază în mai multe runde direct cu proprietarii.
„Clienţii sunt mai pretenţioşi deoarece îşi pot permite, pentru că în piaţa imobiliară vorbim de piaţa vânzătorului şi de piaţa cumpărătorului, în funcţie de raportul cerere-ofertă. Având în vedere că oferta este mare şi cererea foarte mică, evident că sunt mai pretenţioşi deoarece îşi pot permite să aleagă sau să negocieze preţul”, este de părere analistul imobiliar Radu Zilişteanu.
„Cu aproximativ doi ani în urmă, preţurile au crescut cu 3,57% pe săptămână, ceea ce înseamnă circa 14% pe lună. E greu pentru proprietari ca după o astfel de perioadă să scadă preţurile. Recomandarea mea către cumpărători este să facă o ofertă fără reţineri la preţul pe care îl consideră că îl pot da şi că merită terenul, iar vânzătorii nu vor avea altă soluţie decât să-l accepte sau să primească un preţ chiar mai mic”, adaugă Cristian N. Antonescu, Managing Partner Imoinvest C&D.
Astăzi, clienţii vor terenuri cât mai bine poziţionate, aproape de oraş în cazul în care achiziţionează la periferie. De asemenea, cer să vadă actele originale şi să păstreze copiile pentru a le verifica cu un avocat sau notar. Cu alte cuvinte, încet, dar sigur, cumpărătorii învaţă arta acestor tranzacţii, iar piaţa se îndreaptă spre o normalitate firească.
Nordul Capitalei nu mai este suveran
Zonele de interes sunt astăzi altele, deoarece pe timp de criză lumea se îndreaptă spre lucruri mai ieftine. „În prezent, cele mai căutate şi tranzacţionate terenuri sunt în zona de vest a Capitalei. De exemplu, în Prelungirea Ghencea terenurile cu un minim de utilităţi, gaze, curent se vând între 50-60 euro/mp”, Dobriţoiu. Partea de sud a Capitalei este una extrem de atractivă pentru cei care vor să cumpere un teren. Aici, preţurile pe metru pătrat sunt la jumătate faţă de nord, susţin agenţii imobiliari.
