» FMI pune la bataie 200 miliarde dolari din cele 341 din vistierie.
» Bursele risca sa mai cada cu 20%.
In ultimele saptamani, tot mai multe semnale indicau necesitatea unei actiuni coordonate la nivel global. Pana acum, intrebarea era cine va conduce direct aceasta operatiune fara precedent. Dupa ce Federal Reserve, sistemul de banci centrale americane, a coordonat o micsorare a ratei de politica monetara in cele mai importante piete de bani ale lumii, Statele Unite pareau sa preia stafeta. Fondul Monetar International (FMI) a fost insa cel mai fervent sustinator al abordarii globale, respingand posibilitatea unei abordari locale sau regionale a luptei impotriva crizei financiare. Totusi, prima initiativa de a coagula toate energiile a venit din partea celor mai dezvoltate tari din lume.
In acest moment, cel mai important lucru este ca lumea sa evite o recesiune mondiala si contaminarea puternica a economiei reale. Intalnirea grupului celor mai industrializate sapte tari din lume, G7, a produs prima reactie cu adevarat globala. Grupul G7, compus din Statele Unite, Japonia, Marea Britanie, Germania, Franta, Italia si Canada, are un plan cu cinci puncte esentiale, menit sa dezghete criza de lichiditate de pe pietele financiare. Pana in acest moment nu au fost dezvaluite informatii specifice despre acest plan, insa cele mai dezvoltate tari din lume au spus ca vor lua "masuri decisive si vor folosi toate instrumentele pe care le au la dispozitie" pentru a sprijini institutiile financiare. Planul va proteja bancile principale si alte institutii financiare de faliment si le va ajuta sa adune fonduri din surse publice si private.
Ministrii de Finante si guvernatorii bancilor centrale din G7 au cazut de acord ca este nevoie de masuri "urgente si exceptionale", coordonate pentru a stabiliza sistemul financiar global. O masura de asemenea calibru ar costa fiecare tara sute de miliarde de dolari, iar banii ar fi folositi pentru a dezgheta sistemul financiar intrabancar, dar ar si ajuta institutiile financiare, inclusiv bancile, sa se finanteze si sa garanteze depozitele.
Grupul de celor sapte nu a sprijinit planul britanic de a garanta imprumuturile intrabancare, dupa ce multi analisti si investitori considerau ca aceasta initiativa reuseste sa potoleasca panica de pe piete. Totusi, ieri s-au intalnit si liderii tarilor din zona euro, pentru a discuta un pachet de masuri de salvare a bancilor, care ar putea fi conceput tocmai dupa modelul britanic. Surse apropiate negocierilor spun ca si Germania gandeste similar si ca va sprijini o decizie asemanatoare.
Nimeni nu a putut spune daca acest set de masuri va avea efectul dorit, insa toti membrii G7 au cazut de acord ca este nevoie de o decizie indrazneata pentru a putea iesi din aceasta situatie, care se agraveaza pe zi ce trece. Cazul cel mai drastic ar fi daca sistemul financiar global ar intra in colaps, ceea ce ar avea efecte negative profunde asupra tuturor tarilor.
In cazul unui esec, alternativele sunt sumbre si ar putea implica doua posibile directii de actiune. In primul rand, statele ar putea garanta toate datoriile bancilor, ceea ce ar echivala cu o nationalizare a sistemului financiar. O a doua alternativa ar fi ca statul sa treaca de institutiile financiare si sa devina un creditor direct al companiilor si gospodariilor.
FMI a declarat deja, in numele celor 185 de tari membre, ca sprijina initiativa G7. seful organizatiei financiare internationale, Dominique Strauss-Kahn, a avertizat ca un colaps mondial ar putea fi evitat daca bancile vor incepe sa se imprumute din nou. Acest lucru poate fi obtinut numai daca initiativele guvernelor ar fi atat de puternice incat sa readuca increderea institutiilor financiare si a bancilor. El a lasat sa se inteleaga ca lumea este pe muchie de cutit si reactia trebuie sa vina imediat, pentru a evita scenariul cel mai pesimist al colapsului global al bancilor.
"Fondul cere de cateva saptamani, daca nu de luni, mai multe initiative coordonate, considerand ca intr-o asemenea criza este imposibil sa gasesti solutii locale", a spus Strauss-Kahn. "Implementarea planurilor in mai multe tari fara coordonare cu celelalte tari ar putea rani mai mult decat ar ajuta", a avertizat seful institutiei internationale.
FMI este gata sa imprumute tarile in nevoie
Reprezentantii FMI au afirmat saptamana trecuta ca sunt gata sa crediteze statele care au nevoie de bani, in contextul actualei crize. Japonia s-a declarat pregatita sa ajute FMI cu bani din rezerva externa de peste 1.000 de miliarde dolari. si statele mai mici ale Fondului si-au anuntat sprijinul in vederea rezolvarii cat mai rapide a situatiei.
Romania are o contributie la banii Fondului, iar cota Romaniei la Fondul Monetar International este echivalenta cu suma de 1,57 miliarde dolari, adica aproape 0,5% din valoarea totala a cotelor tuturor tarilor din Fond, conform datelor de pe site-ul FMI.
Japonia cere ca FMI sa sustina Islanda
Prima tara care ar fi trebuit sa fie ajutata de FMI este Islanda, sustin japonezii. Islanda a fost lovita greu de caderea bancilor si a monedei, insa tara a refuzat sa fie ajutata de Fond si a cautat chiar surse de finantare din Rusia. Islanda este prima tara care s-a prabusit in aceasta criza, neputand tine bancile si economia pe linia de plutire. Criza a inceput acum o saptamana, cand banca Landsbanki a fost nationalizata de guvernul islandez. Intre timp, autoritatile din Islanda au preluat cele mai mari trei banci. Tara a incercat sa introduca un curs fix, intre moneda nationala si cea europeana, idee abandonata ulterior. Problema Islandei a devenit chiar una diplomatica, dupa ce primul ministru britanic, Gordon Brown, a spus ca va ingheta activele britanice ale Landsbanki, masura denumita ostila de Islanda.
Banca Mondiala: Economia Romaniei va incetini
Banca Mondiala a avertizat ca tarile din Europa de Est si Asia Centrala vor suferi in criza, alaturi de celelalte tari. Daca pana in acest moment Romania a fost afectata puternic doar la nivelul cursului si al pietei de capital, vicepresedintele Bancii Mondiale, Shigeo Katsu, a avertizat ca nici o tara nu este ferita de efectele negative ale contextului mondial. "Criza se extinde repede la nivel mondial, iar tarile din Europa de Est si Asia Centrala simt efectele, alaturi de restul lumii. Aceste state sunt mai puternice astazi decat acum zece ani, dar nici o tara nu este ferita in fata impactului", a spus Katsu.
El a adaugat ca s-ar putea remarca o incetinire a cresterii economice in statele emergente, dupa ce tarile dezvoltate ar putea reduce volumul importat din Europa de Est si Asia Centrala. Oficialul Bancii Mondiale a mai aratat ca expatii nu vor mai trimite atat de multi bani in tara nativa. Aceste fonduri reprezinta a doua sursa de finantare externa, dupa investitiile straine.
"Cel mai serios risc pe termen scurt este ca socurile din sistemul financiar mondial sa creasca riscurile pentru anumite tari cu deficite de cont curent ridicate si care se bazeaza pe imprumuturile bancare. Asemenea riscuri de refinantare sunt mai pronuntate in special in cazul tarilor care au un nivel mai ridicat al datoriei pe termen scurt fata de rezervele detinute", a declarat economistul-sef al Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala, Pradeep Mitra.
Bursele ar mai putea cadea cu 20%
Investitorii nu au putut reveni cu incredere pe pietele de capital din intreaga lume, iar actiunile aruncate la preturi tot mai mici pe piata au diminuat valoarea actiunilor. Pe alt plan, guvernul Statelor Unite se misca tot mai repede cu implementarea planului de a cumpara pachete directe in bancile americane, in conditiile in care masura ar putea calma, intr-o anumita masura, bursele. Reprezentantii FMI au avertizat ca scenariul cel mai pesimist arata ca pietele ar mai putea pierde inca 20%. "In conditiile cele mai pesimiste, guvernele vor mai avea nevoie de cateva saptamani pentru a lua deciziile corecte si pietele ar putea cadea cu inca 20%", a declarat economistul-sef al Fondului, Olivier Blanchard.
In ultima saptamana, bursele din Statele Unite si Europa au pierdut aproape o cincime din valoarea lor, ceea ce reprezinta cea mai grea saptamana pe pietele de capital. In ultima saptamana au disparut in toata lumea mai mult de 4.000 miliarde dolari din valoarea actiunilor, in ciuda deciziei mai multor banci centrale de a micsora rata de politica monetara.
» Dejun indecent de 150.000 la Fortis
Presa franceza relata ieri despre un dejun de lux platit de banca franco-belgiana Fortis, preluata saptamana trecuta de BNP Parisbas. Dejunul a avut loc in cel scump restaurant din Monaco, Hôtel de Paris, si a fost dat pentru sefii diviziilor de asigurari ale bancii. Costul unui tacam la dineul care a avut loc vineri, 10 septembrie, relateaza Le Monde, a fost de 3.000 de euro si a inclus caviar iranian de 480 euro portia de 50 de grame.
PRABUSIRI IN LANT
» Dow
Dow al bursei americane a cazut cu 18% in ultima saptamana, cea mai grea saptamana pentru indice. In ciuda unei mici recuperari pe final, investitorii asteapta un set de masuri coerente de la liderii lumii.
» FTSE 100
Indicele FTSE 100 al pietei de capital londoneze a cazut cu 21% in ultima saptamana, dupa ce valoarea actiunilor Barclays a cazut cu peste 40% in ultimele cinci zile, iar Royal Bank of Scotland, cu aproximativ 60%.
» CAC 40
CAC 40 al bursei din Paris a avut o scadere de 22% in aceasta saptamana, cu pierderi semnificative ale bancii Dexia – 30% si GDF Suez – 34%. si celelalte titluri au scazut cu valori similare, in timp ce investitorii asteapta masurile punctuale.
» DAX
In Germania, DAX al pietei din Frankfurt a cazut cu 22% in ultima saptamana. E.ON, cel mai mare furnizor de utilitati german, a pierdut 28% din valoarea de piata, dupa ce au aparut informatii ca firma ar avea probleme cu integrarea diviziei rusesti.
» Nikkei 225
Indicele pietei de capital japoneze Nikkei 225 a sters 24% din valoarea sa in ultima saptamana, dupa ce investitorii sunt tot mai speriati de o recesiune mondiala. Pierderile saptamanale de pe bursa din Tokyo sunt cele mai mari inregistrate in istoria pietei.
