3.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCriseni, satul celei mai mari palarii de paie din Europa

Criseni, satul celei mai mari palarii de paie din Europa

Pe valea paraului Cusmed, satul Criseni este hotarul dintre judetele Mures si Harghita. Un loc unde, in urma cu mai bine de cinci ani, a fost infiintat un Muzeu al Palariilor de Paie. Initiativa i-a apartinut familiei Szocs Lajos, care a dorit sa faca cunoscuta arta impletirii paielor tuturor celor ce trec prin Criseni. Confectioneri de palarii din paie, cei din familia Szocs sunt continuatorii unei traditii vechi de trei generatii.
"Aici, in Criseni, impletirea si confectionarea palariilor din paie se practica de peste 150 de ani. Astazi, palarieri mai sunt doar in vreo zece familii, dar impletirea paielor e o arta cunoscuta de toti satenii”, spune Szocs Lajos-fiul.

"Daca este inchis, intrebati la bar”

"Muzeul este deschis zilnic. Daca este inchis, intrebati la bar”, informeaza placuta de pe gardul care imprejmuieste curtea Muzeului Palariilor de Paie. In spatele lui, o colectie de pietre de rau, cu forme ciudate, dar sugestive, de parca ar fi sculptate de mana omeneasca, dau ocol unui foisor acoperit de o imensa palarie, strajuit de stalpi pe care se afla placute indicatoare. Acestea sunt inscriptionate cu numele oraselor in care traiesc cei care au vizitat muzeul din Criseni. Tot in curtea muzeului a fost deschis un magazin cu obiecte de artizanat si diverse impletituri din paie, toate confectionate de oamenii satului, si un atelier special amenajat pentru cei care doresc sa invete "sa toarca spicele”.

De la secerat si pana la forma finala

Familia Szocs a renovat o casa taraneasca cu trei odai, veche de o suta de ani, pe care a transformat-o intr-un muzeu. Intr-una din incaperi se afla o colectie impresionanta de palarii din paie, aproape din toate colturile tarii, iar intr-o alta se afla expuse diverse obiecte confectionate din paie. Pe peretii celei de-a treia camere sunt tablouri succesive, care prezinta procedeul tehnic de fabricare a palariilor, de la secerat pana la finisare si purtat. Tot aici sunt expuse cateva modele de masinarii, vechi si moderne, folosite la confectionarea palariilor, precum si piesa de rezistenta – o palarie cu un diametru de doi metri, care a fost confectionata in douasprezece zile si jumatate. Acest exponat este inscris in Cartea Recordurilor si este cea mai mare palarie de paie din Europa. Pentru confectionarea acestui obiect, cu o greutate de 2,65 de kilograme, s-au folosit 22.555 de fire de paie, 500 de metri de materie prima (adica, paie impletite) si 1.799 metri de ata.

Tabara micilor mestesugari

In fiecare vacanta de vara, familia Szocs organizeaza tabere pentru copii, pe care ii si invata mestesugul paielor. Astfel, de la mijlocul lunii iunie si pana la sfarsitul lunii august, copii din diverse orase ale tarii sau din Ungaria au fost oaspeti in Criseni. Complexul de cazare, in curtea caruia se afla si cateva casute de camping, este in apropierea muzeului, astfel incat copiii sa fie aproape de atelier. Familia Szocs organizeaza pentru micii oaspeti si excursii la stana, precum si alte programe. Acelasi program le este oferit si turistilor care se opresc la Criseni.

"Invazia chinezilor ne-a lasat fara paine”

Szocs Lajos-tatal spune ca inainte de '89 vindea in jur de 10.000 de palarii pe luna. A participat la toate targurile, cunoaste toate pietele si oboarele din Ardeal si o parte importanta din cele raspandite prin tara. Acum, e suparat pe chinezi. "O palarie de paie, ca sa scoti doar un mic profit, trebuie sa o vinzi cu 150.000 de lei. Si cum sa mai vinzi, cand chinezii au invadat piata, cu plasticul lor, la preturi de cinci ori mai mici?! Omul nu mai are bani sa se uite la calitate. Ia ce e mai ieftin nu ce e mai bun si mai frumos”, spune cu tristete batranul Szocs. "De-asta am deschis muzeul. Chiar daca acum nu mai producem si nici nu mai vindem atat de multe palarii ca altadata, vrem ca aceasta arta sa fie cunoscuta. Pentru pastrarea si continuarea traditiei noastre”, a mai spus Szocs-tatal.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă