Banca a tăiat cu 0,5% prognoza de creştere a PIB pentru acest an şi cu 1% pentru 2013. Fără ajutorul agriculturii, cu industria şi exporturile care încetinesc şi investiţii străine sublime, dar aproape inexistente, ne vom mulţumi cu o creştere de numai 0,7% în 2012. Guvernul (+1,2%) şi FMI (+0,9%) îşi păstrează deocamdată optimismul.
Cum bugetul a fost recalibrat de Guvern după recenta rectificare la o creştere de 1,2%, dacă BCR va avea dreptate în final autorităţile vor avea de ales între noi tăieri din banii ministerelor şi ultima tranşă de majorare a salariilor (cum alegerile parlamentare sunt la începutul lunii decembrie, e greu să ne imaginăm că bugetarii nu-şi vor primii banii în plus). Care sunt în opinia BCR motoarele gripate din economie? Exporturile (au încetinit la un ritm anual de numai 1% în primele şase luni ale anului, de la 20,5% în luna decembrie a anului trecut), industria (oprire aproape totală în primele şase luni – creştere de numai 0,2%), investiţiile străine (scădere cu 29%, până la 620 milioane euro în semestrul I) şi agricultura (fără contribuţia secetei, creşterea PIB-ului ar fi putut ajunge totuşi la 1,1% în 2012).
În aceste condiţii, creşterea economică a fost salvată de consum, pe fondul majorărilor salariale cu 8% din iunie şi aşteptatele 7,4% în decembrie, la care se adaugă decizia Guvernului de a plăti contribuţiile de asigurări de sănătate pentru pensionari, se arată în raportul BCR.
BCR a revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, la 0,7%, de la 1,2% iniţial, iar pentru anul următor estimarea a fost redusă de la 2,9% la 1,9%, pe fondul incertitudinilor din zona euro. Ce este de făcut? Analiştii BCR consideră că România ar trebui să orienteze toate eforturile în atragerea de capitaluri care nu creează datorii (investiţii străine directe, fonduri europene, venituri din privatizări) pentru îmbunătăţirea calităţii şi a marchetabilităţii produselor şi, implicit, a capacităţii de export.
Inflaţie în creştere
Analiştii băncii au majorat şi estimarea privind inflaţia din acest an de la 3,7% la 4% (influenţată de producţia agricolă slabă), însă nu exclud atingerea unui nivel de 4,2%, după creşterea preţurilor gazelor naturale, la cererea FMI.
„Am crescut estimarea inflaţiei la 4%, având ca motiv principal producţia agricolă slabă, cu impact direct asupra inflaţiei, întrucât produsele alimentare deţin 37% din coşul de consum”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, economistul-şef al BCR, Eugen Şinca. El a arătat că inflaţia este influenţată puternic şi de cursul de schimb, în condiţiile în care atunci când leul se depreciază cresc preţurile, însă o scădere a cotaţiilor nu este urmată şi de reducerea preţurilor.
A obosit şi încrederea în economie
Încrederea în economie a mediului de afaceri şi consumatorilor din România a continuat să se deterioreze în august, pentru cea de-a patra lună consecutiv, cu scăderi ale indicatorilor de încredere în majoritatea ramurilor economiei, excepţie făcând industria, potrivit unui raport prezentat joi de Comisia Europeană. La nivelul zonei euro, companiile şi consumatorii sunt tot mai pesimişti, încrederea în economie a scăzut în august la minimul ultimilor trei ani.
