» Populatia si firmele au preferat creditul in valuta celui in lei, in special din cauza diferentei importante de dobanda, dar si pe fondul mentinerii cursului de catre BNR sub 4,3 lei/euro.
In ciuda faptului ca amanarea transelor de la FMI si CE a determinat Ministerul Finantelor sa apeleze in noiembrie la imprumuturi masive de la bancile locale, creditul neguvernamental a gasit resurse sa recupereze inca putin din scaderea suferita de la inceputul anului. Pentru a doua oara in acest an, creditul neguvernamental a avansat pe ambele componente (lei si valuta) cu 01-0,2%.
In vreme ce soldul imprumuturilor in lei catre populatie s-a redus cu 0,54%, pana la 39 miliarde lei, creditarea in moneda nationala catre firme a avansat surprinzator, cu 0,85%, pana la 40,93 miliarde lei. Pe acest fond, creditul total in lei s-a majorat cu 0,17%, la 79,9 miliarde lei. In ceea ce priveste creditul in valuta, acesta a crescut per total cu 0,12%, pana la un echivalent de 28,3 miliarde euro (121 miliarde lei), in special datorita avansului (cu 0,32%) pe partea persoanelor fizice, ca efect al "Primei Case", pana la 14,4 miliarde euro, care a compensat usoara scadere (cu 0,1%) pe partea companiilor, pana la 13,9 miliarde euro.
Dupa primele 11 luni, creditul in lei inregistreaza o contractie de 4,5%, in vreme ce creditul in valuta – o restrangere de doar 1,5%.
"Creditarea a avut o evolutie relativ stabila in noiembrie, unde s-a evidentiat cresterea cu aproximativ 0,9% a creditului in lei catre companii. Era de asteptat ca in acest an nu vom avea o evolutie prea buna a creditarii. De asemenea, nu cred ca situatia va fi mult mai buna anul viitor. E posibil sa asistam la o revenire usoara a creditarii, dar nu cred ca ne putem astepta la minuni", a declarat Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania.
Pe fondul amanarii transelor de la FMI si CE, creditul guvernamental a crescut cu 18,8% fata de octombrie, pana la 47,3 miliarde lei, iar de la inceputul anului marcheaza o crestere cu 174%.
Totodata, soldul depozitelor in lei s-a majorat cu 1%, pana la 100,4 miliarde lei, iar economisirea in valuta a avansat cu 1,5%, pana la 14,8 miliarde euro (63,2 miliarde lei).
"E o veste buna ca economisirea creste, in noiembrie, chiar cu un ritm consistent. Probabil aceeasi poza cu economisirea evoluand mai bine decat creditarea o vom vedea si in lunile urmatoare. «Prima Casa» e principalul element care mai misca ceva pe creditarea populatiei. La firme vom avea fluctuatii ale creditului, in functie de evolutia economiei si de arierate", e de parere Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
Anghel considera ca pentru sustinerea creditarii ar putea fi nevoie de o mai mare implicare a statului, prin mai multe programe. "Se vorbeste de o modificare a Programului «Prima Casa», in sensul sustinerii constructiei de locuinte. Mai degraba as vedea o extindere a acestui program, care sa fie un fel de «Prima Casa 2»", spune Anghel.
