Proiect. Guvernul doreste sa-i degreveze pe proprietari de o sarcina, cu scopul de a obtine mai usor acordul lor pentru reabilitarile cladirilor cu risc seismic.
Guvernul intentioneaza sa elimine conditia impunerii unei ipoteci asupra imobilului consolidat impotriva cutremurelor, prin care statul se asigura ca proprietarii ramburseaza suma investitiei, si sa nu le mai solicite acestora sa restituie banii cheltuiti de autoritati, pentru a urgenta lucrarile.
Conform legii, lucrarile de proiectare si de executie a operatiunilor de consolidare pentru locuintele care apartin persoanelor fizice sunt finantate integral de la buget. Proprietarii, in schimb, sunt obligati sa restituie in rate lunare egale, fara dobanda, esalonate pe un interval de maximum 25 de ani, contravaloarea executiei lucrarilor de consolidare. Pentru realizarea acestei plati se instituie o ipoteca asupra casei consolidate.
In cazul in care, pana la plata contravalorii acestei sume, proprietarul doreste sa vanda locuinta, ipoteca trebuie preluata de viitorul proprietar al casei, lucru ce ingreuneaza procedura de vanzare a unui imobil. Din acest motiv, oamenii sunt reticenti in a-si da acordul pentru consolidarea cladirii in care locuiesc.
"Pentru a elimina toate barierele care impiedica urgentarea executarii lucrarilor de consolidare, Guvernul intentioneaza sa elimine atat aceasta ipoteca, dar si obligativitatea de restituire a sumelor alocate din fonduri publice pentru consolidarea blocurilor incadrate in clasa I de risc seismic", au declarat surse oficiale pentru Mediafax.
35.000 de constructii, avariate la un nou cutremur
Executivul intentioneaza, de asemenea, sa asigure finantare si pentru consolidarea spatiilor cu alta destinatie din blocuri, in conditii similare locuintelor, precum si sa combine lucrarile de interventie cu cele de reabilitare a cladirii. Facilitatile vor fi introduse in acest an, prin modificarea legislatiei privind reducerea riscului seismic al constructiilor. Conform Prefecturii Capitalei, in cazul unui cutremur cu intensitatea mai mare de 7 grade pe scara Richter, in Bucuresti pot fi distruse sau avariate circa 35.000 de constructii. Mai exact, sunt identificate peste 5.000 de imobile cu grad de risc seismic ridicat, dintre care 392 de cladiri multietajate sunt in clasa de risc seismic I.
In ultimii 18 ani, la nivelul intregii tari au fost finalizate lucrari de consolidare la doar 14 cladiri, dintre care 12 in Bucuresti. Pentru celelalte blocuri nu s-au primit solicitari din partea proprietarilor. Cladirile vulnerabile sunt amplasate in special in municipiul Bucuresti, in judetele aflate sub influenta zonei sesimologice din Vrancea, in Banat si in zona Fagarasului. Ritmul scazut al contractarii si finalizarii lucrarilor de consolidare este explicat de autoritati si prin dificultatea cu care sunt obtinute acordurile proprietarilor pentru efectuarea lucrarilor de interventie.
Miliarde de euro nefolosite
Un document guvernamental din noiembrie 2006 releva ca fondurile pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic sunt estimate la 13 miliarde euro, din care 350 milioane euro pentru lucrari de prima urgenta la reabilitarea structurii de rezistenta si refacerea instalatiilor. Alte fonduri de 5,3 miliarde euro sunt necesare pentru consolidarea cladirilor construite inainte de 1963, incadrate in clasele I si II de risc seismic, iar 7,3 miliarde euro reprezinta necesarul pentru consolidarea blocurilor realizate in perioada 1963-1977.
Sumele au fost calculate pentru solutii de tip minimal, existand posibilitatea ca nivelul costurilor sa fie majorat in functie de gradul de avarie, de inaltimea cladirilor si de necesitatile de interventie pentru reabilitarea imobilelor. Expertii tehnici au avertizat la acea data Guvernul ca lucrarile de reducere a riscului seismic al cladirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes national, deoarece un potential cutremur de tipul celui inregistrat in 1940 sau in 1977 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorarii in timp a structurilor de rezistenta.
Cele mai riscante, imobile de dinainte de razboi
Primaria Capitalei promitea anul trecut sa grabeasca ritmul de reabilitare a cladirilor cu risc seismic ridicat. Pentru asta, are insa nevoie de ajutorul asociatiilor de proprietari, dar si de sprijinul primariilor de sector, care sa elibereze avizele necesare. "Multi locatari raman cu impresia ca, daca intram sa consolidam, in calitate de proprietari, ei vor ramane fara locuinte. In ultimii doi ani, s-au trimis notificari tuturor asociatiilor de proprietari, insa s-au intampinat dificultati din partea acestora", a precizat Oprescu.
Municipalitatea a facut publica, in 2009, o lista cu 1.900 de imobile din Bucuresti, expertizate in intervalul 1991-1996, si pentru care se cere reincadrarea lor in clasele de risc. Potrivit lui Dan Lungu, director general al Institutului National al Monumentelor Istorice, cladirile cu cel mai mare risc seismic sunt cele din beton armat, construite inaintea celui de-al doilea razboi mondial, in zona centrala a Capitalei. "La un cutremur cu o magnitudine comparabila cu a celui din 1977 nu exista prea multe sperante pentru aceste cladiri", a precizat Lungu.
