4.9 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăComisia Europeană vrea control asupra băncilor private

Comisia Europeană vrea control asupra băncilor private

Propusa uniune bancară din Uniunea Europeană trebuie să fie rapid finalizată, a afirmat marţi Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional.

“Ne gândim foarte mult la zona euro ca la un vapor frumos care a fost construit, antrenat pentru ape calme, dar care nu este încă complet finalizat pentru cele dure. Încă trebuie efectuate multe lucruri la această uniune bancară. Dacă am astăzi un mesaj, este că această parte specială a vaporului trebuie finalizată, completată, iar esenţială este viteza cu care se realizează“, a declarat şeful FMI.

Luna trecută, Comisia Europeană a propus înfiinţarea unei autorităţi unice care va avea puterea de a decide când băncile trebuie salvate sau închise, în pofida faptului că oficialii germani sunt de părere că aceste prevederi încalcă tratatele europene, care limitează puterile Bruxelles-ului asupra finanţelor naţionale.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, mecanismul unic de rezoluţie pentru uniunea bancară va avea un nou board, format din reprezentaţii Băncii Centrale Europene, Comisiei Europene şi ai autorităţilor naţionale competenţe (şi anume, cele ale statelor în care se află sediul central al băncii, precum şi sucursale şi/sau filiale ale acesteia). Acest comitet ar avea competenţe largi pentru a analiza şi a defini modul de abordare a rezoluţiei unei bănci: ce instrumente trebuie utilizate şi cum ar trebui să se implice Fondul european de rezoluţie.

Fond special

De asemenea, Comisia propune înfiinţarea unui Fond unic de rezoluţie bancară, sub controlul Comitetului unic de rezoluţie pentru a asigura că, în timpul procesului de restructurare, banca beneficiază de un sprijin financiar pe termen mediu. Fondul respectiv ar fi finanţat prin contribuţii ale sectorului bancar, înlocuind fondurile naţionale de rezoluţie ale statelor membre care fac parte din zona euro şi ale statelor membre care participă la uniunea bancară.

„Cu această propunere, sunt întrunite toate elementele necesare pentru instituirea unei uniuni bancare menite să consolideze bazele acestui sector, să restabilească încrederea şi să remedieze fragmentarea pieţelor financiare“, a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. „Nu putem elimina riscul unor viitoare falimente bancare, dar, datorită mecanismului unic de rezoluţie şi Fondului de rezoluţie, băncile, şi nu contribuabilii europeni, ar trebui să fie cele care să îşi asume, în viitor, responsabilitatea pierderilor“, a adăugat Barroso.

Strategii de salvare

Mecanismul unic de rezoluţie pentru uniunea bancară ar urma să completeze mecanismul unic de supraveghere bancară (care va deveni operaţional la sfârşitul anului 2014) şi constituie o nouă etapă spre uniunea bancară, care are drept obiectiv eliminarea legăturii între criza bancară şi criza datoriilor. Dacă o bancă din zona euro va întâmpina grave dificultăţi financiare, BCE, în calitate de supervizor va trage semnalul de alarmă. În acest moment consiliul de rezoluţie (care la început va fi format din 300 de angajaţi) va face recomandări Comisiei, cea care va lua decizia dacă va pune în practică procedura de rezoluţie bancară.Intrarea în vigoare a mecanismului unic de rezoluţie este prevăzută pentru 2015, însă regulile pe baza cărora ar urma să stabilească ordinea creditorilor în cazul salvării unei bănci nu vor fi operaţionale decât în 2018. În perioada următoare, Comisia vrea să modifice de la 1 august regulile în materie de ajutoare de stat pentru bănci, astfel că înainte ca băncile să poată solicita o finanţare publică, acţionarii şi creditorii subordonaţi vor fi primii care vor trebui să contribuie.

Protecţie totală pentru clienţi

Comisia Europeană va propune şi o modificare a directivelor sale pentru a garanta protecţia tuturor deponenţilor în caz de faliment bancar. Este o variantă total opusă celei vehiculate până acum, adică salvarea bancilor prin suprataxarea deponenţilor.

Bruxelle-sul consideră că garanţiile de stat, care protejează în prezent depozitele în limita a 100.000 de euro, sunt insuficiente, arată Agerpres, care face referire la un document european. „Dacă deţinătorii de conturi mari s-ar teme de o expropriere în cazul unei crize a băncii lor, s-ar îngrămădi la ghişeuri să-şi golească depozitele“, ceea ce ar putea să ameninţe stabilitatea financiară a unei ţări, scrie Handelsblatt.

Pentru a evita o astfel de situaţie, Comisia Europeană apără o „preferinţă“ pentru toţi deponenţii, ceea ce ar reduce expunerea acestora la pierderi în cazul falimentului unei bănci şi i-ar plasa într-o poziţie mai bună decât pe creditori, continuă sursa citată. Acest subiect, care va fi discutat la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE (Ecofin) de la Bruxelles, scrie ziarul, provoacă totuşi dezbateri în Europa. Anumite ţări, printre care şi Franţa, se opun protejării totale a depozitelor, potrivit unor surse europene consultate de AFP.

Depozite garantate

Regula europeană este aceea că depozitele de până la 100.000 de euro sunt garantate. Deşi în acest moment acordul din Cipru presupune protejarea acestor depozite, un acord iniţial, care a picat în Parlament, avea în vedere impozitarea cu 6,75% a depozitelor sub 100.000 de euro, notează portalul economica.net într-o analiză care îşi propune să răspundă la cele mai importante întrebări privind siguranţa depozitelor bancare din România. Băncile româneşti care participă la Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar cotizează cu o sumă lunară. Fiecare deponent este asigurat în limita a 100.000 de euro per bancă. Astfel, dacă are mai multe depozite de până la 100.000 de euro la mai multe bănci, atunci toţi banii lui sunt asiguraţi.Prin depozit se înţelege: cont curent (inclusiv ceea ce în accepţiunea populară se numeşte cont de salarii), cont de economii, depozit la termen, libret de economii.În cazul în care o bancă nu îşi mai poate asuma obligaţiile de plată către deponenţi, atunci revine în sarcina Fondului de Garantare (FGDB) să plătească deponenţilor depozitele de până la 100.000 de euro.Pentru asta trebuie ca, iniţial, depozitele să fie declarate indisponibile – banca intră, practic, în faliment. Apoi, în termen de 20 de zile lucrătoare, FGDB trebuie să pună la dispoziţia deponenţilor garantaţi compensaţiile cuvenite, lucru care se face prin unităţile altor bănci. Banii sunt plătiţi în lei, indiferent de moneda depozitului.

Cele mai citite

Nicușor a lansat cel mai mare fake-news de campanie

Nicușor Dan a rostogolit cea mai mare minciună din actuala campanie electorală. Presa neomarxistă s-a grăbit să preia anunțul echipei sale, potrivit căruia Agenția...

Dan Podaru candidează din partea PER la funcția de primar al sectorului 1

Fostul consilier local Dan Podaru va fi candidatul Partidului Ecologist Român pentru funcția de primar al sectorului 1, după ce formațiunea sa politică, Alianța...

Accident rutier pe DN2-E85, în județul Buzău. Două femei au ajuns la spital

Două femei în vârstă de 32 de ani şi 39 de ani au fost transportate de urgenţă la spital vineri, în urma unui accident...
Ultima oră
Pe aceeași temă