Clauzele contractului de privatizare a CEC raman secrete pana la semnare

Guvernul a aprobat ieri forma finala a contractului de privatizare a CEC, dar ministrul Vladescu a subliniat ca prevederile documentului vor ramane confidentiale pana la semnare. „Vom transmite contractul catre cei doi competitori ramasi in cursa. Dupa primirea ofertelor, ele vor fi desfacute in aceeasi zi si vom face public rezultatul. Nu comentez prevederile contractului”, a spus Vladescu.
In opinia ministrului, nici pretul tranzactiei nu este un subiect public, atat timp cat „suntem pe parcursul procedurii de privatizare”. Vladescu a mai declarat ieri ca numele cumparatorului CEC va fi facut public pe 20-22 decembrie, imediat dupa deschiderea ofertelor finale si imbunatatite ale competitorilor.
Premierul Tariceanu s-a aratat ieri deranjat de motiunea simpla depusa la Senat pe tema privatizarii CEC, aratand ca aceasta reinvie sloganul „Nu ne vindem tara” al anilor '90. Tariceanu a spus ca privatizarile din Romania au fost benefice, deoarece au indepartat societatile-capusa (cazurile SIDEX si PETROM) si au eliminat coruptia. „Cu cat vom avea societati de stat mai putine, cu atat se va reduce coruptia. In mediul privat, coruptia nu prea are loc”, a conchis premierul.

O privatizare prea mult amanata

In septembrie 2005, statul roman scotea la vanzarea un pachet de pana la 75% din actiunile CEC, dar nu mai putin de 50% plus o actiune. In urma anuntului dat de autoritati, Comisia de privatizare a primit scrisori de intentie de la noua institutii financiare – Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.A, Dexia Bank, EFG Eurobank, Erste Bank, National Bank of Greece, OTP Bank, Rabobank, Raiffeisen Zentralbank Oesterreich Aktiengesellschaft in consortiu cu Raiffeisen International Bank – Holding AG si Societe Generale. Dupa cateva zile de la depunerea scrisorilor de intentie, Rabobank isi anunta retragerea din cursa intrucat considera ca strategia de maximizare a pretului de vanzare reprezinta o abordare gresita a procesului. Oficialii bancii olandeze apreciau ca strategia ar fi trebuit sa se axeze pe dezvoltarea graduala a CEC, in parteneriat cu conducerea institutiei si cu Guvernul. In octombrie 2005, Grupul Societe Generale isi anunta, de asemenea, retragerea. Astfel, doar sapte din cei noua investitori au depus oferte neangajante, in data de 21 octombrie 2005. La acea data, oficialii Comisiei de privatizare a CEC au declarat ca urmatorul termen pentru depunerea ofertelor finale angajante va fi 28 noiembrie. Cu putin timp inainte de implinirea acestui termen, surse guvernamentale anuntau ca „depunerea ofertelor angajante a fost amanata, iar o data limita va fi fixata cel mai probabil pentru luna ianuarie 2006”. Aceasta amanare a fost legata, potrivit acelorasi surse, de stadiul privatizarii Bancii Comerciale Romane (BCR). Astfel, autoritatile de la Bucuresti asteptau sa cunoasca mai intai castigatorul licitatiei pentru BCR, unde intrasera in finala banca austriaca Erste si cea portugheza Millennium bcp. Erste Bank era, in acel moment, si unul dintre ofertantii de la privatizarea CEC.

In 2006, surprizele s-au tinut lant

Procesul de privatizare a CEC a fost, in 2006, un fel de joc „uite-l, nu e”. Declaratii contradictorii, amanari, schimbari de strategii, investitori care au renuntat, altii care au perseverat, cam acesta a fost spectacolul in care s-a transformat vanzarea unei vechi marci romanesti.
In luna ianuarie, surse din cadrul Ministerului de Finante anuntau ca privatizarea CEC ar putea fi amanata cu doi ani daca „planul de afaceri solicitat conducerii bancii va convinge comisia de privatizare ca restructurarea si dezvoltarea institutiei de credit sunt posibile si fara atragerea unui investitor strategic”. Totodata, ministrul Finantelor si presedintele comisiei de privatizare, Sebastian Vladescu, declara ca nu este incantat de ofertele preliminare si ca analizeaza „cea mai buna varianta vizavi de CEC”. El adauga ca luna ianuarie nu mai reprezinta un obiectiv ferm pentru depunerea ofertelor finale angajante. Dupa ce Erste Bank a castigat licitatia pentru preluarea BCR, pe lista de investitori interesati de preluarea CEC mai erau inscrise urmatoarele institutii: National Bank of Greece, Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen.
Ulterior, statul roman s-a hotarat sa continue acest proces, astfel ca in luna iulie comisia de privatizare anunta ca pe lista participantilor au mai ramas National Bank of Greece, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen. Banca franco-belgiana Dexia anuntase ca se retrage cu doar cateva zile inainte de anuntul comisiei. Dar din patru competitori au ramas doar trei, pentru ca EFG Eurobank a anuntat pe 18 iulie ca abandoneaza cursa. De altfel, acea zi era si termenul limita pentru depunerea ofertelor angajante. In 25 iulie, presedintele comisiei de privatizare, Sebastian Vladescu, anunta ca in cursa finala pentru preluarea CEC au ramas National Bank of Greece (NBG) si OTP Bank Ungaria. Vladescu preciza ca Raiffeisen nu se afla printre finalisti intrucat a existat o diferenta de punctaj mai mare de 10% intre oferta tehnica si financiara a grupului austriac fata de ofertele celorlalti doi competitori. Cu trei zile inainte de depunerea ofertelor angajante, presedintele CEC, Eugen Radulescu, declara intr-un interviu ca o oferta de „500 de milioane de euro m-ar face sa rad”. Optimismul presedintelui CEC pare a nu fi insa sustinut de ofertele depuse. Si asta pentru ca, potrivit unor surse apropiate procesului de privatizare, doar una dintre cele trei oferte inaintate in penultima etapa pentru preluarea CEC trece de 500 milioane de euro.
Statul vinde o cota de 69,9% din actiunile CEC, pachet in care este inclusa si cota de 9,9% care, potrivit legii, revine Fondului Proprietatea, a carei contravaloare va fi transferata Fondului dupa vanzare. Un pachet de 5% din actiuni va fi vandut salariatilor CEC si pensionarilor cu ultimul loc de munca la institutia de credit. Actiunile ramase in portofoliul statului dupa finalizarea privatizarii vor fi vandute, partial sau in intregime, prin oferta publica pe piata interna si/sau externa de capital, inclusiv catre actionarii existenti.
CEC este o banca fondata in anul 1864 si are in prezent un capital social de 149,7 milioane lei noi si active totale de peste 6 miliarde de lei.

Motiune simpla

Senatorii PSD si PRM au depus ieri o motiune simpla, cu titlul „Opriti privatizarea CEC!”. Desi nu se urmareste demiterea vreunui ministru, cerandu-se doar suspendarea „oricarei actiuni de privatizare a CEC”, motiunea se poate dovedi un test real pentru Executiv, o ocazie de a se vedea sprijinul real de care se mai bucura in Senat Guvernul. Motiunea opozitiei, semnata de 43 de senatori PRM si PSD, critica dur intentia Guvernului de a privatiza CEC, prin vanzarea unui pachet de 69,9% din actiuni, in care este inclusa si cota de 9,9% care revine, conform legislatiei in vigoare, Fondului Proprietatea. „Valoarea CEC este inestimabila, pentru ca tine intrinsec de istoria si economia poporului roman, dintr-o perioada de peste un secol si jumatate”, se arata in motiune. Nu scapa tirului de critici nici ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, acuzat ca s-a numit singur in fruntea comisiei de privatizare a CEC si ca s-a aflat in conflict de interese atunci cand a aprobat statutul institutiei. Motiunea va fi dezbatuta in plenul Senatului saptamana viitoare, la o data care va fi stabilita de Biroul Permanent.

CCIB vrea privatizare prin subscriptie publica

Camera de Comert si Industrie a municipiului Bucuresti (CCIB) are o pozitie diferita fata de modalitatea de privatizare a CEC. CCIB nu este nici pe departe in favoarea ramanerii CEC in proprietatea statului, ci a propus alegerea unei alte metode, cea prin subscriptie publica. „Optiunea noastra se explica prin aceea ca piata bancara este in prezent dominata in proportie de 90% de unitati bancare infiintate sau privatizate prin participare straina la capital, ne-a declarat Stefan D. Popa. Nu suntem impotriva capitalului extern si chiar consideram ca privatizarea principalelor banci romanesti cu participarea unor investitori straini din domeniul bancar a adus bancilor autohtone un plus de dinamism si credibilitate pe piata interna si pe cea externa. Privatizarea ultimei mari banci romanesti tot cu participarea majoritara a capitalului extern ar produce insa un dezechilibru major pe aceasta piata. Ca atare, capitalului romanesc trebuie sa i se permita sa ia parte la privatizarea CEC intr-o proportie mai mare decat cele circa 15 procente care vor ramane dupa vanzarea a 69,9%, alocarea a 9,9% Fondului Proprietatea si vanzarea a 5% catre fostii si actualii salariati, asa cum se anticipeaza in prezent.”