Speriaţi de efectele unei confiscări a economiilor asupra încrederii în sistemele bancare, birocraţii din zona euro acceptă ca depozitele de sub 100.000 de euro din Cipru să nu mai fie taxate cu 6,75%, în schimb vor ca economiile „bogaţilor“ ce depăşesc acest prag să fie subţiate cu 15,6%, pentru a menţine constantă valoarea participării ţării la planul de salvare a băncilor cu probleme. Deocamdata, Parlamentul din Cipru a respins planul de salvare.
Miniştrii Finanţelor din zona euro au menţinut ţinta impusă Ciprului, de a atrage 5,8 miliarde euro prin taxarea depozitelor bancare, însă s-au arătat deschişi faţă de o taxă progresivă, pentru a proteja micii depunători, transmite Bloomberg.
„Autorităţile din Cipru vor introduce mai multă progresivitate în taxa specială comparativ cu ceea ce a fost convenit pe 16 martie, cu condiţia să rezulte în continuare aceeaşi reducere a anvelopei de finanţare şi, în consecinţă, să nu afecteze valoarea totală a asistenţei financiare“, se arată într-un comunicat transmis în urma teleconferinţei miniştrilor de Finanţe din zona euro. O sursă oficială europeană a declarat că instituţiile financiare internaţionale discută cu Ciprul scutirea depozitelor mai mici de 100.000 de euro de la taxa specială prin impunerea unei taxe mai mari, de 15,6%, asupra depozitelor mari. Multe dintre depozitele
mari din Cipru sunt deţinute de entităţi din străinătate, în principal din Rusia.
Zona euro a convenit sâmbătă un acord de bailout de 10 miliarde euro pentru Cipru, ce presupune drept precondiţie o taxă specială asupra depozitelor bancare din ţară, de 6,75% în cazul economiilor de sub 100.000 euro, respectiv 9,9% din sumele care depăşesc această valoare.
Ciprul se grăbeşte să renegocieze termenii înţelegerii, pentru a linişti populaţia nemulţumită şi pentru a asigura trecerea proiectului prin Parlament. Dezbaterile au fost amânate în două rânduri, duminică şi luni, din cauza temerilor că proiectul ar putea să nu obţină voturile necesare. Între timp, sucursalele bancare rămân închise până miercuri, pentru a preveni retragerile masive de bani. Taxa specială a fost întâmpinată cu furie în rândul populaţiei cipriote, în timp ce pe plan internaţional există temeri privind stabilirea unui precedent periculos în zona euro prin taxarea depozitelor bancare. Economistul italian Lorenzo Bini Smaghi, fost membru în Consiliul Executiv al Băncii Centrale Europene, a declarat marţi la Hong Kong că imaginile de la televizor cu cozi la bancomatele din Cipru ar putea avea un efect psihologic puternic în ţările de la periferia zonei euro.
„Televizorul sperie oamenii şi nu toată lumea ştie ce diferenţă este între Cipru şi Italia sau Spania“, a afirmat Bini Smaghi, precizând că decizia i se pare una incorectă. Viceguvernatorul băncii centrale a Australiei, Philip Lowe, a declarat că decizia de a obliga deţinătorii de depozite din Cipru să contribuie la programul de finanţare reprezintă „un pas înapoi“ pentru zona euro şi ar putea creşte instabilitatea din sistemul financiar. Pe lângă taxa specială, acordul de bailout al Ciprului presupune privatizări şi creşterea taxei unice pe profiturile companiilor de la 10% la 12,5%.
