În timp ce Statele Unite şi Uniunea Europeană fac eforturi pentru a stopa alunecarea în care au intrat odată cu criza financiară, BRICS îşi face calcule pentru a se insinua şi a profita la maximum de nişele create de cele două entităţi.
Vorbim despre 5 ţări emergente, mari, cu resurse şi materii prime deloc neglijabile: Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud (BRICS). Economiile acestor ţări au cunoscut creşteri impresionante, ajutate de reforme dure, dar şi de tendinţa de reorientare a marilor puteri tradiţionale către pieţele alternative.
Concentrând aproape 3 miliarde de locuitori, din totalul de 6,9, BRICS îşi permite fără îndoială să ia o poziţie fermă vizavi de politicile SUA şi UE, şi chiar să ceară drepturi care, odată primite, ar schimba polarizarea puterii mondiale.
Reuniţi pe insula Hainan, din sudul Chinei, liderii celor 5 state au trasat deja o linie de acţiune ce va fi greu de ignorat de către SUA, în condiţiile în care chinezii deţin cele mai mari rezerve monetare din lume, ajunse la un nou record de 3.000 de miliarde de dolari, cu care pot exercita o presiune considerabilă asupra dolarului. Interesantă este şi poziţia acestor ţări vizavi de intervenţia NATO din Libia. China şi Rusia, cele mai influente ţări ale BRICS, şi-au exprimat clar dezacordul privind modul de tratare al conflictului libian.
Revenind la cererile BRICS, trebuie să ne aplecăm atenţia asupra câtorva lucruri esenţiale:
1). Liderii entităţii vor să aibă acces la conducerea Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, lucru oarecum normal având în vedere contribuţiile acestora la respectivele instituţii, conduse de americani şi europeni, până acum.
2). BRICS vrea extinderea Dreptului de Retrageri Speciale de la FMI prin includerea Yuan-ului – moneda naţională a Chinei – folosit de regulă doar în comerţ şi pentru investiţii. Liderii celor 5 au ridicat şi problema situaţiei dolarului pe termen lung, în condiţiile deficitului exorbitant al SUA, şi au convenit să deschidă linii de creditare comune în BRICS, în monedele naţionale ale celor 5 ţări.
3). BRICS a atras atenţia asupra riscului pe care-l presupun fluxurile mari de bani între graniţele unor state, cerând o reglementare solidă în ceea ce priveşte bunurile de pe pieţele derivate.
4). Nu a fost ignorată nici problematica siguranţei nucleare, în contextul accidentului de la Fukushima. Rusia a propus aderarea strictă la măsurile de securitate nucleară şi instituirea unui grup de asistenţă în caz de accidente.
5). Întâlnirea a fost un prilej pentru a parafa şi înţelegeri bilaterale. Dacă Brazilia a primit o ofertă de 1,5 miliarde de dolari din partea Chinei pentru aparate de zbor, Rusia a venit cu o ofertă extrem de tentantă: energie contra investiţii chineze în federaţia condusă de Medvedev.
Totuşi, transferul de putere către BRICS rămâne o problemă extrem de complexă, în contextul unor disensiuni încă nediscutate la nivelul grupului.
De exemplu, nu s-a vorbit deloc despre problema yuan-ului, pe care chinezii îl menţin la un nivel scăzut în raport cu dolarul pentru a exporta foarte mult, ceea ce nemulţumeşte Brazilia de mai mult timp.
Cu toate acestea, planurile globale ale BRICS merg înainte şi într-o singură direcţie, cea de a scădea influenţa SUA şi UE în problemele mondiale. Pe de altă parte, BRICS ar putea deveni BRICSI până în 2012, la următorul summit, din India. Indonezia, o altă economie emergentă, a fost propusă pentru aderarea la grup.
