1.8 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCine ar fi cei mai afectaţi de falimentul Greciei? Vezi câţi bani...

Cine ar fi cei mai afectaţi de falimentul Greciei? Vezi câţi bani poate pierde România

Ultimele semne privind situaţia economică din Europa sunt îngrijorătoare. Guvernul Papandreou trebuie să reducă şi mai mult cheltuielile, iar Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au susţinut o teleconferinţă cu ministrul Finanţelor Evangelos Venizelos, pentru a afla dacă pot oferi următoarea tranşă a împrumuturilor, relatează businessinsider.com.

Banca pentru Acorduri Internaţionale a oferit ultimele date privitoare la Grecia.

Iată care sunt statele cu cea mai mare expunere la datoriile Greciei.

Spania
Expunerea Guvernului: 502 milioane de dolari
Expunerea totală: 1,15 miliarde de dolari

Elveţia
Expunerea Guvernului: 529 milioane de dolari
Expunerea totală: 3 miliarde de dolari

Belgia
Expunerea Guvernului: 1,9 miliarde de dolari
Expunerea totală: 10,5 miliarde de dolari

SUA
Expunerea Guvernului: 1,94 miliarde de dolari
Expunerea totală: 8,7 miliarde de dolari

Italia
Expunerea Guvernului: 2,4 miliarde de dolari
Expunerea totală: 4,5 miliarde de dolari

Marea Britanie
Expunerea Guvernului: 3,96 miliarde de dolari
Expunerea totală: 14,7 miliarde de dolari

Franţa
Expunerea Guvernului: 13,4 miliarde de dolari
Expunerea totală: 56,94 miliarde de dolari

Germania
Expunerea Guvernului: 14,1 miliarde de dolari
Expunerea totală: 23,8 miliarde de dolari

Băncile greceşti deţin 62,8 miliarde de dolari din datoriile Greciei.

Patru dintre cele mai mari bănci greceşti au fost retrogradate de către S&P în luna iunie.

Sectoarele publice şi private din România şi Bulgaria sunt expuse la sectorul bancar grec. Dacă acesta intră în default, rezultatul ar fi lipsa fondurilor pentru proiectele publice sau pentru întreprinderile private româneşti şi bulgare, conform Nomura.

O nouă iniţiativă austriacă: În ciuda dificultăţilor cu care se confruntă băncile greceşti, aceleaşi bănci trebuie să-şi păstreze expunerea capitalului în tările aflate în curs de dezvoltare. EBRD şi EU vor avea grijă ca acest lucru să se întâmple. Însă acest lucru îngreunează şi mai mult situaţia sistemului bancar grecesc.

Încetinirea creşterii economice (cel mai mic rău posibil): Băncile greceşti restrâng împrumuturile către filialele naţionale, lăsându-le să se finanţeze din afacerile interne. Acest lucru este dăunător creşteriie conomice în Bulgaria şi România.

Consolidarea sistemului bancar grecesc (efect negativ): Băncile greceşti sunt nevoite să se consolideze. Consolidarea ar cauza vânzările activelor din Bulgaria şi România. Nevoia de bani va putea duce la retragerea valutei sau chiar la retragerea capitalului din România şi Bulgaria.

Retragerea capitalului (efecte foarte grave): Băncile greceşti sunt forţate să-şi retragă capitalul din băncile subsidiare pentru a se echilibra. Zborul de capital ar afecta foarte mult balanţa de plăţi.

Ameninţarea default-ului subsidiar (efecte foarte grave): Retragerea suportului din partea băncilor-mamă ar putea cauza default-ul filialelor sau naţionalizarea lor de către guvernele bulgar şi/sau român.

Default-ul categoric al companiilor-mamă (cel mai rău scenariu): Suportul companiilor-mamă este exclus, capitalul este retras, iar activele sunt vândute.

Băncile austriece, precum Erste Bank, deţin o anumită poziţie în Europa de Est care ar putea fi ameninţată de încetinirea creşterii economice cauzată de default-ul grecesc.

Banca Centrală Europeană a cheltuit 40 de miliarde de euro pe bonduri guvernamentale. Anularea a 50% din datoriile Greciei ar cauza pierderea a 35 de miliarde de dolari. De asemenea, BCE a împrumutat 91 de miliarde de euro băncilor greceşti.

Va deveni foarte dificil pentru anumite state să intre în Zona Euro, criteriile de includere fiind mult mai drastice.

Macedonia şi Albania vor fi, de asemenea, foarte afectate. Mulţi lucrători din aceste ţări şi-ar putea pierde locurile de muncă şi nu ar mai trimite valută în ţările de provenienţă. De asemenea, astfel de surse de venit, care în prezent reprezintă 7% din PIB în Macedonia şi 8% din PIB în Bulgaria ar fi foarte afectate.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă