28.7 C
București
joi, 18 iulie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCinci proiecte pot creşte PIB cu 10%

Cinci proiecte pot creşte PIB cu 10%

Alocarea a 2,4 miliarde euro de la bugetul de stat pentru proiecte de investiţii în valoare totală de 10 miliarde euro va determina o majorare a PIB în următorii cinci ani cu 9,5%.

 

Suntem săraci şi ca urmare n-avem bani de investiţii, însă fără investiţii rămânem tot săraci. Consiliul Inves-titorilor Străini (CIS) din România propune Guvernului ieşirea din acest cerc vicios prin promovarea la nivel naţional a unui număr de proiecte, minimum cinci, ale căror rezultate în privinţa creş-terii economice ar fi substan-ţiale. Cele cinci proiecte au o valoare totală de 10 miliarde euro, din care statul ar trebui să asigure doar 2,4 miliarde euro. Odată implementate, proiectele ar crea 189.000 locuri de muncă noi în perioada 2011-2015 şi ar spori PIB cumulat în perioada 2011-2015 cu 9,5%.

2011/04/17//177150-tabel.jpg

Autostrăzi prioritare

Autostrada Nădlac-Sibiu, parte a coridorului IV de transport pan-european, e primul proiect ca prioritate, spune Dominic Bruynseels, preşedinte BCR şi vicepreşedinte CIS. Autostrada ar necesita o investiţie de 3-4 miliarde euro, ar duce la o creştere cumulată a PIB în următorii cinci ani de 3,6% şi ar crea 74.000 de noi loucir de muncă pe termen mediu. Inves-tiţia are un grad ridicat de practicabilitate, CIS notând acest proiect, din acest punct de vedere, cu nota de 4,6 din 5 puncte posibile.

Al doilea proiect identificat de investitorii străini este Autostrada Bucureşti-Braşov. Inves-tiţia necesită 400 milioane euro pe an (costuri bugetare totale de 500 milioane euro, diferenţa urmând să fie acoperită printr-un parteneriat public-privat) şi ar duce la o creştere a PIB de 1,9%. Autostrada ar crea 39.000 de locuri de muncă suplimentar, iar veniturile bugetului s-ar majora cu 1,5%. CIS spune că autostrada ar facilita dezvoltarea turismului şi investiţiile străine directe prin reducerea costurilor de transport.

Coridorul de transport Craiova-Constanţa este al treilea proiect propus de CIS şi presupune dezvoltarea infrastructurii de căi ferate şi şosele dintre cele două localităţi, precum şi a Portului Constanţa. Oferind uşurinţă exporturilor Ford de la Craiova, proiectul ar creşte PIB cu 1,8%, însă ar necesita o in-ves-tiţie de 600 milioane euro pe an, timp de trei ani. 38.000 de angajaţi noi pe termen mediu vor apărea, iar veniturile bugetare vor creşte cu 1,5%.

Hidrocentrala Târniţa-Lăpuşeşti este absolut necesară pentru funcţionarea corespunzătoare şi dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Investiţia necesară ar fi 1,3 miliarde euro, iar banii ar putea veni de la Hidroelectrica, Banca Mondială (aproximativ 25%), bănci comerciale, companii private etc. Sporul produsului intern brut ar fi de 1,2%, iar costurile bugetare vor fi de 270 milioane euro pe termen mediu.

Al cincilea proiect este din domeniul cercetării, anume proiectul ELI – „Extreme Light Infrastructure” la care mai participă Ungaria şi Cehia şi care presupune dezvoltarea unor lasere de putere folosite în energetica nucleară. Costurile totale ale acestui proiect ar putea atinge un miliard de euro, iar PIB se va majora pe termen mediu cu 0,5%. În completarea acestor proiecte, CIS a mai propus altele cinci: dezvoltarea infrastructurii de transport pentru energiea produsă de parcurile eoliene din Dobrogea, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, găzduirea Campionatului European UEFA din 2020 sau 2024, realizarea infrastructurii necesare apărării împotriva inundaţiilor şi finalizarea canalului de irigaţii Siret-Bărăgan, început în 1985. Transpunerea în practică a celor zece proiecte ar majora PIB în următorii cinci ani cu 23,7%.

Criticile BNR

Proiectele sunt fezabile, însă trebuie luate în considerare câteva aspecte, spune Valentin Lazea, economist-şef al BNR. „România deţine locul 3 la investiţii în UE ca procentaj în PIB, însă problema e prioritizarea acestor investiţii. E un paradox, avem necesităţi nelimitate şi neprioritizate”, spune el. Un alt punct de critică e faptul că lista CIS nu ia în calcul disparităţile regionale. „România deţine locul 2 în UE, după Marea Britanie, ca diferenţe între regiuni”. –

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă