Parteneriatul dintre FMI şi România a fost benefic din punct de vedere fiscal şi ar fi păcat ca România să nu continue acest parteneriat pentru a consolida cadrul macroeconomic şi creşterea economică, a declarat marţi directorul general al instituţiei, Christine Lagarde, într-un discurs susţinut la sediul BNR.
Parteneriatul ”a fost benefic din punct de vedere fiscal pentru că a restaurat stabilitatea pentru a genera investiţii, a restaurat încrederea în fundamentele economice ale ţării”, a spus ea potrivit Mediafax.
Dacă în mediul de afaceri şi academic există serioase semne de întrebare privind utilitatea unui nou acord, clasa politică susţine la unison semnarea acestuia. „Am reuşit să finalizăm al doilea acord cu FMI (…) cu bunăvoinţa tuturor acordul a fost finalizat. Acum trebuie să pornim unul nou”, a afirmat Băsescu la începutul întâlnirii sale cu directorul FMI, avute la Palatul Cotroceni.
„Vom fi foarte încântaţi să ne continuăm discuţiile cu autorităţile pentru a ajuta la stabilizarea cadrului macroeconomic”, a spus Lagarde.
FMI rămâne focusat pe companiile de stat
Un viitor acord va fi concentrat pe sectorul companiilor de stat, unde sunt necesare mai multe reforme pentru a se ajunge la productivitatea maximă.
„Acest set de reforme va face parte din noul program”, a spus Lagarde.
Ea susţine că România a înregistrat progrese în sectorul energetic, al gazului natural şi în ceea ce priveşte liberalizarea preţurilor la energie, acestea urmând să îşi arate roadele pe termen lung, oricât de dureros pare pe termen scurt. Preţurile în continuă creştere ale energiei nemulţumesc marii industriaşi, precum Alro, Sidex etc, ameninţările acestora fiind că îşi vor închide porţile dacă escaladarea acestor preţuri nu va fi stopată.
Ceele trei locomotive ale creşterii economice
Anterior sosirii lui Lagarde în România, oficiali ai FMI menţionau un discurs al directorului general axat pe ”o nouă paradigmă a creşterii economice în regiune”. Miercuri şeful FMI a dat detalii. Exporturile, cererea internă şi investiţiile sunt cele trei locomotive care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României, pentru că dependenţa de un singur motor de creştere poate determina dezechilibre greu de stabilizat, a afirmat Christine Lagarde.
Teoriile au însă o limită. Permeabilitatea UE la importurile din România e redusă ca urmare a problemelor din zona euro cu creşterea economică, iar cererea noastră internă rămâne puternic limitată într-o economie în stagnare.
Potrivit Lagarde, statul ar trebui să se implice mai mult şi să garanteze creditele pentru IMM-uri şi pentru alte sectoare care nu par „aşa prietenoase la risc” cum doresc băncile. Ea a iterat posibilitatea unui nou acord de tip Viena, după Viena 1 care a funcţionat bine şi Viena 2 care ”a funcţionat nu aşa bine”. Directorul general al FMI încheie marţi o vizită de două zile în România, iar miercuri o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut.
Florin Cîţu: Efecte distructive ale acordului
Potrivit economistului Florin Câţu, un nou acord nu va face decât să alimenteze incompetenţa şi imobilismul clasei politice. „Când tragem linie, ultimii 4 ani de „reforme” lasă economia românească într-o stare mai proastă decât a fost în 2008: creşterea potenţială a PIB este semnificativ mai mică, datoria publică de aproape patru ori mai mare, avem creşterea şomajului, un stoc de arierate aproape dublu faţă de 2008, nici un progres în procesul de privatizare, salariile din sectorul public sunt la 7,4% din PIB, mai mult decât în 2007-an în care creşterea economică a fost de peste 5%, cheltuielile curente sunt la cele mai înalte niveluri din 1989 ca procent din totalul cheltuielilor şi avem cea mai mare inflaţie din UE”.
