Daţi o căutare după „JP Morgan, leu, indices” şi veţi vedea o puzderie de ştiri în engleză, celebrând revenirea spectaculoasă a leului. Aprecierea monedei naţionale are legătură cu mai mulţi factori, pe lângă decizia JP Morgan (banca intenţionează să includă până la 1 mai obligaţiunile guvernamentale româneşti în indicele său GBI-EM Index Series, un indice dedicat pieţelor emergente), leul beneficiază de impulsurile speculative (diferenţialul de dobândă leu-euro împinge spre aşa ceva într-un context bun), de aprecierea euro în faţa dolarului (când euro creşte faţă de dolar, valutele emergente se apreciază în faţa euro; când moneda unică scade faţă de dolar, emergentele pierd la rândul lor teren faţă de euro) şi de o mişcare de echilibrare a evoluţiilor valutare regionale din 2012 (leul s-a depreciat faţă de euro, în timp ce coroana din Cehia, zlotul, forintul s-au întărit).
Cum moneda din Polonia a crescut cu 11% faţă de leu anul trecut, forintul cu 9%, iar coroana din Cehia cu peste 5%, mulţi speculatori au sesizat potenţialul de a face un ban din perechea euro/leu, într-un context politic mai stabil, principalul factor care îi făcuse să parieze împotriva leului la mijlocul lui 2012.
Era oricum normal ca leul să mai recupereze teren, n-am mers totuşi atât de prost în comparaţie cu vecinii.
Resorturile deciziei JP Morgan
Ce i-a apucat pe cei de la JP Morgan să curteze brusc obligaţiunile româneşti? Greu de spus, economia autohtonă nu i-a încurajat cu nimic în ultima vreme, acordul cu FMI are multe puncte nebifate cu câteva luni înainte de încheiere. E cert însă că mişcarea JPM de a da o mână de ajutor speculatorilor care pot închide mai lesne poziţiile când există veşti bune la orizont. Nu uitaţi că aprecierea leului a început de la 4,52 lei/euro în acest an, iar mai bine de 4% în 2 săptămâni, când joci în marjă – depunând adică o garanţie de doar un procent din suma cu care pariezi – e imens (vezi caseta pentru a înţelege cum funcţionează piaţa Forex).
Decizia JPM vine mănuşă şi BNR, care se şi vedea scoţând din rezerve aproape 4 miliarde euro în acest an în contul rambursării împrumutului către FMI. Acum, are şansa să ofere lei din computer celor care vând valută ca să profite de întărirea monedei naţionale şi să strângă o parte din sumă pentru a nu-şi împuţina proporţional rezervele de 33 miliarde euro în momentul plăţilor.
Asta, dacă strategia de rambursare a împrumutului către FMI nu se schimbă cu această ocazie. Adică, în loc de utilizarea rezervelor BNR – rostogolirea unor noi împrumuturi (România va fi mai vizibilă, se poate împrumuta din pieţe la costuri ceva mai rezonabile). Iar în ceea ce îi priveşte pe JPM &Co (Barclays a declarat, de asemenea, că va include bondurile româneşti în indexul său privind pieţele emergente) – când eşti bancă de investiţii şi iei bani de la Fed cu dobândă aproape zero, parcă ţi-ai dori să plasezi cu 3-5% la marginea Europei. Unde au mers titlurile subprime, merg şi bondurile româneşti când bailout-ul e regula jocului în liga mare a finanţelor.
Cine pierde, cine câştigă în economia reală?
Într-o economie dominată de importuri, aprecierea leului adânceşte dezechilibrele. Consumatorii sunt optimişti, exportatorii plâng. Nici ministrul Finanţelor nu râde cu toată gura – statul se poate împrumuta mai ieftin pe pieţele externe, dar va încasa mai putin din TVA dacă preţul bunurilor importate se ieftineşte. În privinţa accizelor are noroc – s-au stabilit pentru 2013 la un curs din octombrie 2012. Băncile chiuie însă de fericire. Cu o rată a creditelor neperformante ce se apropia ameninţător de 20%, o ieftinire a euro dă o gură de oxigen debitorilor în valută, majoritari în România. Mare atenţie pentru cei care iau împrumuturi ipotecare în euro acum. Bursa? Poate doar cele mai lichide titluri, dar n-am văzut încă volume mari în acest an, care să demonstreze că se intră masiv la cumpărare. Semn că investitorii se tem, iar speculatorii nu consideră BVB o miză serioasă.
Ce spun analiştii
„Deşi includerea obligaţiunilor româneşti în indicele JP Morgan nu este încă un fapt stabilit, ştirea a confirmat aşteptările care au susţinut recentul avans al activelor denominate în lei. După momentul anunţului de marţi seară, leul a câştigat circa 1% pe volume semnificative, ajungând la nivelul de 4,34 lei/euro, atins ultima dată în februarie 2012. În opinia noastră, banca centrală a înfrânat avansul leului prin intervenţii importante ieri şi credem că va continua să-şi crească rezervele valutare, fapt ce ar împiedica o apreciere clară a leului dincolo de 4,30 lei/euro în perioada următoare”, arată un raport ING Bank.
„Cine va dori (investitori, fonduri etc.) să copieze structura indicelui JP Morgan va trebui să cumpere şi obligaţiuni româneşti (vor avea o pondere de 0,54% în indice, n.n.), iar pe astfel de pieţe se învârt bani mulţi. Văd leul apreciindu-se până la 4,1-4,2 lei/euro, în ciuda opoziţiei BNR. Câştiguri suplimentare vor fi transparenţa şi concurenţa sporită la licitaţiile Finanţelor. Băncile locale vor trebui să concureze şi cu investitorii externi, şi asta se va reflecta în costurile împrumuturilor guvernamentale”, spune analistul Dragoş Cabat.
Secretele Forex
Sunt tranzacţii speculative, se joacă în marjă, chiar şi cu una de 1% (pui 1% din sumă drept garanţie şi suporţi oscilaţiile de preţ ale contractului euro/leu, ca şi când ai fi investit toţi banii – de exemplu, la o oscilaţie de 1% îţi dublezi banii dacă ai pariat în direcţia bună). Nu există comisioane, iar punctele de swap reprezintă costurile de tranzacţionare. Valoarea lor e dată, în principiu, de diferenţa dintre dobânzile de referinţă din economiile de provenienţă ale celor două valute, cu ceva ajustări în funcţie de politica brokerului. O valută care provine dintr-o economie ce traversează o perioadă de stabilitate şi cu o dobândă mare de referinţă în spate va fi raiul speculatorilor.