Depăşirea acestei ținte poate nu doar să atragă sancţiuni din partea Comisiei Europene, dar poate conduce la degradarea rapidă a economiei, cu implicaţii similare perioadei de criză în care mulţi români şi-au pierdut locul de muncă.
România, alături de Polonia şi Finlanda este în pericol să depăşească deficitul bugetar de 3%, ceea ce ar putea atrage sancţiuni, inclusiv financiare din partea Comisiei Europene. Uniunea Europeană impune guvernelor să îşi reducă deficitele bugetare sub 3% din PIB şi să reducă procentul de îndatorare la sub 60% din PIB. Analistul economic Aurelian Dochia a explicat, pentru „România liberă“, că riscul de depăşire a pragului de 3% a deficitului bugetar vine de la faptul că în cursul anului trecut şi la începutul acestui an o serie de decizii care măresc substanţial cheltuielile bugetare şi, în acelaşi timp au fost luate hotărâri care scad impozitele şi taxele.
„Combinarea acestor mişcări contrare are ca rezultat inevitabil creşterea deficitului. Cel puţin pe hârtie Guvernul consideră că poate să rămână într-un deficit de 3% cel puţin în acest an, dar deja foarte mulţi analişti se îndoiesc de acest lucru. Pentru anul viitor şansele să ne încadrăm în 3% sunt chiar mai mici, fiindcă în 2017 impactul măsurilor luate de Executiv se vor face resimţite pe deplin. În 2016, unele dintre aceste măsuri, cum ar fi creşterea salariului minim apare abia în a doua parte a anului, deci impactul nu se va simţi integral, ci doar anul viitor“, arată Dochia.
Acesta atrage atenţia asupra pericolelor pe care le presupune depăşirea deficitului şi creşterea gradului de îndatorare: „Am avut o asemenea experienţă în 2008-2009, ştim foarte bine ce dură a fost ajustarea la care am fost obligaţi şi cred că nu e cazul să trecem prin aceeaşi experienţă din nou. În asemenea situaţii costurile financiare la care ne împrumutăm pe pieţe vor putea să crească foarte repede şi vom ajunge într-o situaţie în care nu o să ştim de unde să luăm bani pentru a finanţa deficitul curent. Ne vom adresa FMI şi UE, dar cine ştie în ce condiţii. Lucrurile se pot complica foarte repede. Suntem liniştiţi şi există o aparenţă de calm pe o perioadă de un an, doi şi în două – trei luni de zile situaţia se poate deteriora foarte rapid“. Şi preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a avertizat în repetate rânduri despre riscurile pe care le implică reducerea taxelor, situaţie ce a condus la deteriorarea balanţei comerciale. Adică importăm de două ori mai mult decât exportăm. În plus, efectul reducerii TVA nu a fost în totalitate cel aşteptat.
„Impactul reducerii de TVA de la 1 ianuarie în preţuri a fost destul de modest, semn că o parte din reducere a fost internalizată de retaileri în marjele de profit. Fiindcă cererea s-a majorat şi atunci când cresc vânzările cu 13-15% nu te mai preocupă foarte mult componenta de preţ. Anul trecut, în iunie, reducerea de TVA s-a transferat aproximativ 85% în preţuri finale, la consumator. Acum, în ianuarie a fost circa 40% şi în februarie 15-20%. Adică în primele două luni ale anului a fost o transmisie în preţ de circa 60% a reducerii de TVA de la 24 la 20%, care e destul de mică faţă de ce ne aşteptam“, spune Ionuţ Dumitru.
3,8% este prognoza Comisiei Europene în ceea ce priveşte deficitul bugetar al României în 2017.
