5.5 C
București
vineri, 23 februarie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCe se întâmplă cu pensiile în 2012?

Ce se întâmplă cu pensiile în 2012?

Fondul de garantare va funcţiona ca şi un administrator, iar fondurile destinate compensaţiilor vor fi administrate şi evidenţiate distinct de activele instituţiei în sine.

Ce urmează în 2012, din punct de vedere legislativ, dar nu numai, în industria pensiilor private? Despre priorităţile pieţei de pensii private, aşa cum se văd ele din „banca” autorităţii de supraveghere, într-un interviu cu Mircea Oancea, preşedinte, CSSPP.

 

PRIMM: Legea Fondului de garantare, Legea nr. 187/2011, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 766 din 31 octom­brie 2011. Ce paşi urmează?

M.O.: Prima etapă de parcurs este desemnarea reprezentanţilor CSSPP, APAPR şi ai Ministerului Finanţelor Publice în Consiliul Fondului de Garantare, în termen de 60 zile de la publicarea legii. După aceea, în termen de 30 de zile trebuie angajat personalul de specialitate care să elaboreze statutul de funcţionare şi o serie de alte regulamente şi proceduri de funcţionare ale acestei instituţii, urmând ca acestea să fie aprobate de CSSPP, în coordonarea şi sub controlul căreia funcţionează Fondul de garantare. Până la 30 aprilie 2012, administratorii trebuie să plătească contribuţiile iniţiale, reprezentând 1% din valoarea capitalului social de înfiinţare a operatorilor, atât pentru Pilonul II, cât şi pentru Pilonul III. Urmează ca după aceea să se treacă la calculul contribuţiilor anuale pentru constituirea fondului propriu-zis. Pe scurt, în primul trimestru din 2012, Fondul de garantare va fi complet funcţional.

Aş vrea să subliniez un lucru important, şi anume că Fondul de garantare este o instituţie care funcţionează cu fonduri private – ale administratorilor şi viitorilor furnizori de pensii private, dar desfăşoară o activitate în interes public, garantând drepturile participanţilor din perioada de acumulare şi mai ales pe cele din perioada de plată. El va funcţiona ca şi un administrator, iar fondurile destinate compensaţiilor vor fi administrate şi evidenţiate distinct de activele instituţiei în sine. Cu alte cuvinte, nu se amestecă banii, nu se cheltuie oricât şi oricum. Banii vor fi administraţi în condiţii de maximă prudenţialitate, siguranţa fiind prioritară în raport cu eficienţa investiţională.

În sfârşit, pentru că am amintit aceste principii de funcţionare, aş vrea să mă refer şi la modul în care se vor aplica ele în procesul de operare a furnizorilor de pensii private, acesta fiind un subiect în legătură cu care am primit multe întrebări la Comisie.

În principiu, entităţile care vor furniza pensii vor avea o arhitectură oarecum asemănătoare. De ce sunt ele necesare, atunci, ca instituţii separate? Motivul principal rezidă în faptul că, o dată cu trecerea la faza de plată, facem trecerea de la faza contribuţiilor definite din perioada de acumulare la faza beneficiilor definite. Simplificând, se vor parcurge următoarele etape: în momentul în care îndeplineşte condiţiile pentru a solicita constituirea dreptului la pensia privată, participantul va avea la dispoziţie un număr de furnizori de pensii private, a căror ofertă va cuprinde mai multe tipuri de produse de plată a pensiei: rentă viageră sau plata pensiei pentru o perioadă definită de timp, pensii cu valoare indexabilă funcţie de inflaţie, produse individuale sau care vor presupune şi plata unei pensii de urmaş soţului supravieţuitor etc. Analizând ofertele din piaţă, fiecare participant va alege un furnizor şi produsul pe care-l consideră potrivit nevoilor sale şi îi va încredinţa furnizorului de pensie ales activele acumulate în fondul de pensii.

PRIMM: Aşadar, este datoria companiei de plată să administreze banii care i-au fost încredinţaţi astfel încât ei să ajungă pentru perioada şi cuantumul stabilite prin condiţiile contractuale …

M.O.: Exact. Şi pentru a ne asigura că acest lucru se va întâmpla, legea stabileşte anumite condiţii de lichiditate, de prudenţialitate etc. Diferenţele faţă de modul în care funcţionează fondurile de pensii intervin în aceea că nu mai vorbim despre o evidenţiere a activelor pe conturi individuale, ci globală. Dat fiind că obligaţiile globale de plată ale furnizorului sunt cunoscute, evidenţierea pe conturi individuale nu-şi mai are rostul atâta vreme cât furnizorul este obligat să aibă permanent o lichiditate care să reprezinte în proporţie de 105% obligaţiile sale curente de plată. Furnizorul administrează activele, le investeşte potrivit regulilor de prudenţialitate stabilite şi din rezultatele investiţionale acordă, an de an, o participaţie clienţilor săi.

PRIMM: Vorbind despre investiţii, vă rog să ne daţi câteva detalii privind reglementările propuse în noua normă de investiţii şi evaluare, aflată acum în dezbatere publică.

M.O.: Am pornit de la ideea că sistemul de pensii private împlineşte patru ani de administrare, pregătindu-se să treacă într-o nouă etapă. La finele anului 2011, piaţa va atinge un volum de active de peste 1,5 miliarde euro, urmând ca în 2012 să depăşim 2 miliarde. Se creează astfel premisele diversificării portofoliului. Am depăşit faza de pionierat, aşa că este cazul să ne adaptăm la practica internaţională privind evaluarea activelor fondurilor de pensii la valoarea justă, valoarea de piaţă. Cu siguranţă, nivelul de dezvoltare încă scăzut al pieţelor financiare din România ne va crea unele dificultăţi în această direcţie, dar vom analiza împreună cu piaţa fiecare situaţie în parte şi vom vedea unde trebuie găsite soluţii alternative.

Un alt motiv pentru elaborarea acestei norme este necesitatea de a găsi alternative investiţionale care să răspundă conjuncturilor dificile din pieţele financiare. În prezent, aşa cum sunt structurate portofoliile de investiţii, valoarea unitară a activelor este corelată, aproape 100%, cu valoarea indicilor bursieri. Asta înseamnă că fondurile de pensii au nevoie de diversificarea către instrumente de investiţii pe termen mediu şi lung cu un grad mai mare de decorelare faţă de pieţele bursiere.

Proiectul de normă prevede, între altele, posibilitatea de a investi în noi instrumente, generate de investiţiile naţionale majore în infrastructură – fonduri suverane, proiecte realizate în parteneriat public-privat etc. De asemenea, am extins şi majorat limitele pentru investiţiile private de capital – private equity şi fonduri de private equity sau fonduri de mărfuri şi de metale preţioase – şi am introdus posibilitatea investirii în ETF-uri care urmăresc anumiţi indici şi care utilizează foarte puţin, sau deloc, instrumente derivate.

Am început discuţiile cu piaţa pe marginea acestui proiect, analizăm toate aceste prevederi şi încercăm să realizăm şi un studiu de impact astfel încât să alegem momentul potrivit pentru a introduce noile mecanisme. Sperăm că vom fi gata la 1 ianuarie 2012.

PRIMM: Proiectul de normă propune şi un nou mod de determinare a gradului de risc al unui fond de pensii private. Este acesta un plus pentru orientarea participanţilor?

M.O.: Dacă noi, ca autoritate de supraveghere, învăţăm să gestionăm şi să evaluăm riscul real al fondurilor de pensii, nu numai conformitatea cu limitările cantitative pe investiţii, acesta este un beneficiu implicit şi pentru participanţi.

Noua normă prevede, schematic vorbind, că fiecare instrument financiar trebuie să îndeplinească anumite condiţii de rating. Dacă acest lucru nu se întâmplă, instrumentul respectiv este cotat cu un grad de risc mai mare, ceea ce obligă administratorul să constituie rezerve suplimentare care, în cazul în care riscul se materializează, prin pierderi sau chiar prin falimentul emitentului, să acopere efectele negative. Cu alte cuvinte, investiţia şi riscul asumat ţin de decizia administratorului, dar Comisia este obligată să ia măsuri care să protejeze interesul participanţilor.

Este important că această normă vine să creeze cadrul general de administrare şi evaluare pentru întregul sistem, în mod unitar. Suplimentar, trebuie să mai venim cu modificări şi pentru normele de raportare. În final, ne dorim ca tranzacţiile zilnice să fie raportate la Comisie, astfel încât să putem urmări politica investiţională a fondurilor în timp real, să fim proactivi.   

Cele mai citite

Ciolacu cere explicații de la șeful Transgaz pentru achiziția de iPhone-uri

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că îl va chema la explicații pe Ion Sterian, șeful Transgaz, după ce compania a achiziționat iPhone-uri...

Cine sunt primi 10 candidații PSD la alegerile europarlamentare din 2024

Chiar dacă PSD și PNL au anunțat că vor merge pe liste comune la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, PSD și-a cam...

Ciolacu cere explicații de la șeful Transgaz pentru achiziția de iPhone-uri

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că îl va chema la explicații pe Ion Sterian, șeful Transgaz, după ce compania a achiziționat iPhone-uri...
Ultima oră
Pe aceeași temă