„Inflaţie sau recesiune?” este întrebarea anului viitor. Însă, dacă statul nu-şi respectă promisiunile în faţa creditorului FMI, răspunsul va fi „inflaţie şi recesiune”.
De soarta a trei legi depinde nu doar soarta finanţelor publice româneşti, ci şi a economiei private. FMI a condiţionat deblocarea acordului de împrumut de adoptarea legilor privind salarizarea unitară, pensiile şi bugetul. Un eventual eşec necontrolat al acordului ar duce la derapaje de curs valutar, preţuri şi dobânzi. La rândul lor, aceste derapaje pot face ca 2011 să devină al treilea an de recesiune. Legea salarizării unitare şi legea pensiilor erau condiţii şi în urmă cu un an, când FMI a suspendat pentru prima oară actualul acord după căderea Guvernului Boc. Deşi ambele legi au fost iniţiate încă de atunci, iar legea salarizării a fost chiar aprobată, nici una nu este încă în vigoare, iar 2011 este cel mai optimist termen. În cazul legii bugetului, cea mai mare provocare va fi să împartă un buget cu 3 miliarde de euro mai sărac, în condiţiile în care creşterea economică este incertă, iar singurul lucru sigur este că deficitul bugetar trebuie să scadă de la 6,8% la 4,4% din PIB. Noua curbă de sacrificiu ameninţă să compromită perspectivele de redresare a economiei, deşi inflaţia a depăşit cu mult ţintele din cauza măririi TVA. Astfel, România este în situaţia de-a face un reglaj fin între revenirea economică şi creşterea preţurilor.
Oxford Economics: Recesiune şi în 2011
Potrivit unei analize a Oxford Economics, riscurile politice vor persista, astfel că economia României va scădea şi anul viitor, cu 1%. PIB şi-ar putea reîncepe creşterea abia în trimestrul al doilea din 2011, cred analiştii Oxford Economics. Analistul Keith Edmonds consideră că poziţia Guvernului Boc a fost consolidată de avizarea legii pensiilor de către Curtea Constituţională şi de căderea moţiunii de cenzură, însă riscurile politice nu au dispărut. Instituţia estimează o scădere a PIB de 2,7% pentru acest an, urmată de o contracţie de 1% în 2011, prognoze mai pesimiste decât cele înaintate de FMI şi Comisia Europeană, de -2% anul acesta, respectiv plus 1,5% anul viitor. „Contracţia activităţii economice din a doua jumătate a acestui an, cauzată de impactul creşterii TVA şi de reducerile salariale din sectorul public – nu mai vorbim de veniturile mult mai reduse din remitenţe, este resimţită deplin de populaţie. Încrederea consumatorilor, deja slabă, s-a prăbuşit după anunţarea măsurilor de austeritate”, se spune în analiză. Deficitul bugetar se va încadra în ţintele din acordul cu instituţiile financiare internaţionale, deşi arieratele şi problemele de finanţare reprezintă obstacole importante, iar autorităţile se vor concentra se bugetul pe 2011, pe finalizarea cu succes a acordului cu FMI, în luna martie a anului viitor, şi pe negocierea unei noi înţelegeri, de tip precautionary, cu instituţia de la Washington.
PwC şi ING: Scumpirile continuă
Analiştii companiei de consultanţă Pricewater-house-Coopers (PwC) cred totuşi că economia îşi va reveni anul viitor, dar cu preţul încă unei ratări a ţintei de inflaţie. Estimările sunt incluse într-un raport, care arată că economiile emergente susţin în continuare creşterea economiei globale, în vreme ce multe dintre economiile dezvoltate se confruntă cu rate ridicate ale şomajului şi scăderea cererii de consum. Economia României va ieşi din recesiune în 2011, când va înregistra o creştere de 1,6%, prognoză în linie cu estimările oficiale, dar inflaţia anuală va fi de 5,4%, mult în afara intervalului ţintit de BNR, detaliază PwC. Previziunea este confirmată şi de ING, care crede că BNR a stabilit noi obiective de inflaţie ambiţioase începând cu 2012 doar pentru a transmite semnale pozitive, dar cel mai probabil nu va înăspri politica monetară pentru a le atinge. „În mod normal, când o bancă centrală stabileşte ţinte de inflaţie atât de ambiţioase, o concluzie logică ar fi că măsuri dure au fost/urmează să fie implementate pentru atingerea ţintelor (în principal majorări ale dobânzii-cheie)”, se arată într-un raport ING Bank România. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, marţi, ca ţinta de inflaţie pentru 2012 să fie menţinută la nivelul din 2011, de 3%, plus/minus un punct procentual, şi să adopte o ţintă staţionară începând din 2013, de 2,5%, plus/minus un punct.
Legea salarizării unitare
A fost aprobată prin asumarea răspunderii, dar nu a fost aplicată. Iniţial s-a mers pe principiul că niciun salariu nu va scădea, ceea ce ar fi mărit cheltuielile în loc să le micşoreze. La jumătatea anului, toate salariile au scăzut cu 25% fără discriminare, astfel că principiul a fost încălcat. Acum, Guvernul dezbate un set nou de coeficienţi de ierarhizare, după ce precedentul nemulţumea absolut toate categoriile sociale vizate.
Legea pensiilor
A fost tărăgănată în Parlament şi în cele din urmă întoarsă de Preşedinţie în contextul scandalului legat de controversata numărătoare a voturilor din Camera Deputaţilor. Motivul principal de dispută este vârsta de pensionare a femeilor, dar Opoziţia vrea ca legea să fie rediscutată punct cu punct. În cazul legii pensiilor, miza o reprezintă ajustarea cheltuielilor pe termen lung, dar şi consolidarea tăierilor de pensii speciale.
Legea bugetului
A devenit o tradiţie ca legea bugetului să fie adoptată cu întârziere sau chiar ca anul să înceapă fără ca ea să fie adoptată, iar anul acesta dezbaterile se anunţă complicate, din cauză că România trebuie să reducă deficitul cu 3 miliarde de euro, până la 4,4% din PIB. Motivele de îngrijorare vin acum chiar din partea puterii, după ce vicepreşedintele PDL a spus că 50 de parlamentari ai partidului nu vor să o voteze.
