Friedrich Wilhelm Graefe zu Baringdorf (n. 1942) este din 2002 vicepresedintele Consiliului de Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, membru in partidul ecologic german (Die Grunen). Doctor in filozofie si agronom, administreaza de 25 de ani in sistem ecologic propria ferma de 50 de hectare. Din 1996 este presedintele „Asociatiei de Agricultura Taraneasca”, infiintata cu un grup de agricultori in 1980. Dupa o vizita in Romania, la invitatia ministrului pentru Agricultura, Gheorghe Flutur, dl Graefe zu Baringdorf ne-a relatat impresiile sale despre stadiul de dezvoltare a agriculturii ecologice. De asemenea, despre masurile necesare pentru accesul produselor agricole romanesti in Europa.
Nepregatita pentru concurenta industriala
– Cu ce ocazie ati fost in Romania?
– Noi (impreuna cu dl Hannes Lorenzen, parlamentar EU, Die Grunen, si dna Birgit Walter, sefa de cabinet – n.a.) am vizitat Romania intre 3 si 7 octombrie. Am venit la invitatia ministrului pentru Agricultura, dl Flutur, pe care l-am cunoscut in mai, la o conferinta din Viena despre coexistenta organismelor modificate genetic. Domnul Flutur pare foarte deschis la faptul ca banii din al doilea esalon sunt foarte importanti pentru dezvoltarea rurala a Romaniei. Am dorit sa vedem acest lucru la fata locului.
– Si ce impresie v-ati facut?
– Cand ajungi in diferite regiuni din Romania – aspect valabil de asemenea in alte tinuturi din Europa de Est, dar aici in mod deosebit – este palpabil faptul ca fermele taranilor nu pot, si nu ar trebui, sa se expuna unei concurente cu o agricultura industrializata.
– Din ce motive?
– In Romania, multe gospodarii agricole practica inca un sistem de economie de subzistenta regionala (membrii familiei produc pentru propriul consum si vand doar cantitati mici pe pietele locale – n.a.). Se pune intrebarea: in ce fel aceasta agricultura, care este una de calitate, poate fi dezvoltata intr-o agricultura de aceeasi calitate, dar concurentiala pe piata europeana? Dar nu pentru a atinge cel mai inalt nivel de rationalizare si industrializare.
Calitatea produselor romanesti este foarte inalta
– Cum se poate ajunge la acest lucru?
– Este un „spagat” intre concurenta pe pietele agricole europene, cu o agricultura industrializata, si mentinerea unei calitati specifice produselor agricole romanesti. Am putut constata ca in aceste regiuni varietatea culinara si calitatea produselor oferite pe piata sunt de un nivel foarte inalt. Noi sprijinim eforturile (producatorilor romani – n.a.) de a iesi cu aceeasi calitate pe piata europeana. Cu partea romana am dezbatut subiecte referitoare la eforturile acestor exploatari agricole, pentru a gasi o iesire pe marea piata europeana, mentinand insa aceeasi calitate. Noi am indicat ca Romania ar avea aceasta posibilitate daca va introduce denumirile de „produse de origine” protejate. Ca sa nu fie concurate neloial de alti producatori europeni. Acest lucru a primit aprobarea partenerilor nostri de discutii, chiar daca in Romania are loc in prezent un transfer de bani, din esalonul al doilea in primul.
Romania a declarat jumatate din suprafata sa agricola
– De ce este nevoie de un transfer de bani din esalonul al doilea in primul?
– Pentru ca, in mod vizibil, in cadrul inscriptiei suprafetelor agricole la Bruxelles au aparut diferente… de evaluari.
– Ce trebuia evaluat?
– Suprafetele agricole. In timpul vizitei noastre s-a vorbit despre faptul ca in cadrul negocierilor de aderare Romania a declarat Comisiei Europene numai jumatate din suprafata agricola (cu 15 milioane de hectare, Romania poseda – la imperfect – a doua suprafata agricola din Europa, dupa Franta – potrivit datelor furnizate de Federatia Nationala de Agricultura Ecologica, Romania – n.a.). Daca in momentul de fata cererile de plata ale proprietarilor si/sau arendasilor ar avea loc pe baza suprafetelor reale, ar lipsi bani. Am fost cam surprinsi sa aflam ca, desi s-a aratat o deosebita apreciere si recunoastere faptului ca spatiile rurale trebuie dezvoltate, totusi (sic!) fondurile din al doilea esalon, anume 20%, au fost transferate in primul.
– Din ce motive la Bruxelles nu a fost declarata suprafata agricola reala?
– Guvernul (fostului premier Adrian Nastase – n.a.), care a dus negocierile de aderare, nu a transmis cifrele corespunzatoare Comisiei Europene. Sau nu a facut presiunea necesara pentru ca cifrele (reale – n.a.) sa fie luate drept baza platilor pentru Romania, recunoscuta de Comisie. In cadrul aderarii Poloniei (in 2004 – n.a.) s-au dus negocieri, care de atunci sunt valabile pentru toate tarile aderente din Europa Centrala si de Est. In comparatie cu alte tari, eventual chiar cu Bulgaria, Romania s-ar situa foarte ra…
– Stiti despre ce suma este vorba?
– Nu, despre suma nu stiu nimic. In cadrul vizitei s-a vorbit ca numai jumatate din suprafata agricola utila a Romaniei a fost recunoscuta sau declarata. Si ca, din cauza acestui lucru, acum, cu suprafetele reale, se ajunge la o situatie financiara „de strangulare”. Eu nu stiu sa cuantific, nu pot da cifre. A fost vorba numai de aceasta motivatie. Am fost destul de surprinsi ca date fiind expertiza si recunoasterea necesitatii dezvoltarii spatiilor rurale, adica banii din al doilea esalon, care trebuiau sa fie un sprijin esential, fundamental pentru Romania, se face totusi acest transfer. Si atunci ni s-a dat aceasta explicatie…
In ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii ecologice, a existat un mare consens cu interlocutorii nostri. Am fost in Bucovina, tinutul de bastina al ministrului. S-a discutat ca aceasta regiune sa fie transformata in totalitate intr-una de agricultura ecologica, in care se vor produce alimente specifice regionale, cu denumiri de origine protejate.
– Cum considerati acest proiect?
– Indraznet. Motivat de faptul ca oricum agricultura din aceasta regiune se afla intr-un stadiu de productie ecologica. Ideea este sa nu se polueze cu produse chimice si tehnica genetica, pentru a se incerca apoi, pe cai ocolite, sa se ajunga din nou la o agricultura ecologica. Ci sa se pastreze metodele agricole ecologice, deja utlizate aici. Gasesc aceasta reflectie foarte rezonabila.
Grupul din Guvern incearca sa transforme deficitele agricole in avantaje
– Piata agricola europeana duce lipsa de alimente ecologice de calitate. Ce sanse pot avea in Europa produsele romanesti?
– Stiind ca si centre comerciale ca Metro, Lidl, Aldi au declarat ca vor sa realizeze cifre de afaceri cu alimente ecologice, vedem ce mari cerinte s-ar putea naste! Intentia partii romane este o decizie rationala, fiindca permite accesul in piata unui numar mai mare de intreprinderi rurale. Pe cand, daca s-ar indrepta catre un domeniu anonim, prin vanzare de materie prima agricola, probabil ca abia ar avea sanse in Europa. Noi am sprijinit ideea, desi in mod vizibil nici acesta nu va fi un drum foarte usor…
Am vizitat si intreprinderi de prelucrare de materie prima. Printre altele, ferma ecologica „Teiul Printului”, Fundatia pentru Copii Orfani din comuna Fantana Mare din Suceava, cu productie de lapte, legume si fructe si ateliere de prelucrare a lemnului. Am vazut si piete mici, care in momentul de fata trebuie sa achizitioneze marfa din regiune, deoarece nu exista sosele importante, adica accesul in Romania este inca dificil. A transforma aceste lipsuri in avantaje este evident intentia – in orice caz, asta ni s-a spus – grupului care se afla acum la guvern. „Daca intram intr-o logistica mai mare, atunci sa fie una in care sa venim in Europa cu aceste produse speciale, dar nu viceversa. Adica sa nu se introduca acum in aceste regiuni tehnici care submineaza aici calitatea ecologica.” Am dus aceste discutii. Ramane de vazut in ce masura ele vor fi puse in aplicare. In orice caz, am fost de acord din punctul de vedere al strategiei. Si trebuie sa spun: in administratie am avut interlocutori foarte competenti.
