În niciunul din perimetrele concesionate de compania Chevron în zona Bârladului şi Dobrogea nu au avut loc încă forări pentru extragerea gazelor de şist.
Acordurile petroliere de concesiune încheiate între Chevron şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) au în vedere explorarea şi exploatarea gazelor de şist, iar de la faza de explorare şi până la exploatarea propriu zisă (extragerea) vor mai trece între patru şi zece ani.
Reducerea importului de gaze
Opiniile privind exploatarea gazelor de şist sunt împărţite. Locuitorii zonelor vizate şi asociaţiile ecologiste susţin că metoda fracturării hidraulice care constă în injectarea de apă amestecată cu nisip şi chimicale la mare presiune în formaţiunile de şist distruge pânza freatică.
Reprezentanţii companiei Chevron, al doilea mare grup petrolier din lume, au declarat că vor pune la dispoziţia tuturor datele exacte rezultate în urma cercetărilor şi astfel „romanii vor intelege ca gazele naturale provenite din sisturi reprezinta o sursa curata de energie”.
În SUA, tehnologia pentru extragerea gazelor de şist este una matură şi utilizată pe scară largă, spune specialistul în sisteme şi pieţe de energie, Jean Constantinescu.
„Gazele de şist au contribuit la reducerea masivă a importurilor de gaze în SUA. În Uniunea Europeană sunt poziţii diferite referitoare la exploatarea gazelor de şist însă în curând vor exista şi precizări mai clare. Ştim însă că tehnologiile utilizate sunt avansate şi periodic perfecţionate”, a menţionat Jean Constantinescu.
Guvernul bulgar a anunţat în ianuarie că a anulat licenţa Chevron de explorare a zăcămintelor gazelor de şist şi că pregăteşte o lege pentru interzicerea totală a acestui tip de foraje
Ce riscuri există însă în utilizarea metodei fracturării hidraulice?
Riscurile şi îngrijorările privesc mai ales poluarea apei. Acesta este un subiect cu mai multe aspecte, a declarat analistul pe probleme de energie la Romania Energy Center, Gina Gusilov.
Riscul poate fi minimizat
„Pe de o parte, este riscul de contaminare a pânzei freatice în timpul exploatării, iar pe de altă parte este gestiunea apei industriale post exploatare. Dar, dacă sunt luate toate măsurile de precauţie, dacă izolarea sondei se face în mod corespunzător şi există capacitate suficientă de stocare subterană a apelor uzate, riscul poate fi minimizat.
Totul ţine de controlul strict şi responsabil al procedurii extractive”, a mai menţionat Gina Gusilov.
În schimb, la Bârlad, asociaţiile civice susţinuţi de edili s-au declarat împotriva începererii lucrărilor de explorare-exploatare în zonă.
„Protestele locuitorilor vor continua. Am trimis memorii guvernanţilor şi se adună semnături împotriva proiectului Chevron. Chiar dacă suntem la 25-50 de kilometri de acel perimetru riscurile sunt mari, se poluează mediul, pânza freatică.
Vom continua protestele atât în Bârlad, cât şi la Bucureşti dacă nu se stopează acest proiect”, a declarat primarul Bârladului, Constantin Constantinescu.
