O criză politică prelungită după alegeri ar putea costa economia până la 0,6% din PIB. Fluxurile de capital necesare finanţării deficitului de cont curent se vor ţine departe de România, avertizează economiştii.
România are nevoie de formarea unui nou Guvern cât mai repede după alegeri şi de politici publice clare, care să răspundă actualelor nevoi ale economiei, afirmă economişti consultaţi de „România liberă” pe tema aşteptărilor lor postalegeri. Florin Cîţu, analist economic, afirmă că o eventuală criză politică va avea efecte economice, însă acestea vor fi pe termen scurt. O eventuală instabilitate a politicilor economice sau o absenţă a acestor politici va avea efecte negative. Viitorul Guvern va trebui să aplice un program clar, care „să nu se mai schimbe de la lună la lună” şi să renunţe la guvernare prin ordonanţe de urgenţă. Aceste politici vor fi destinate mai degrabă să atragă noi investitori decât să îi ţină în România pe cei deja prezenţi. Aceasta deoarece „nu mai are cine să plece, cei existenţi sunt deja captivi”, spune el. Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal şi economist-şef al unei importante bănci comerciale, afirmă că scandalurile politice urmate de efecte economice negative „sunt o certitudine”. Economia aşteaptă însă un semn de stabilitate. Dacă haosul se va institui, nu vor exista intrările de capitaluri absolut necesare pentru finanţarea deficitului de cont curent. Din păcate, acesta este finanţat din rezerva internaţională, spune el.
Criza politică, cuantificată în monedă europeană
Cristian Socol, profesor de economie, încearcă şi o cuantificare a unei eventuale crize politice pe termen lung. „În condiţiile în care criza politică va apărea şi se va manifesta o perioadă mare de timp – incertitudinea politică drept factor de influenţă temporar, tranzitoriu, asupra economiei se va transforma în factor permanent, recurent şi va începe să genereze costuri”, arată el într-o analiză apărută pe site-ul contributors.ro. Efectele ar fi imposibilitatea de rostogolire a datoriei pe termen scurt ca urmare a creşterii ratei dobânzii pe pieţele externe, ratarea procesului de ajustare fiscală prin neîndeplinirea ţintelor convenite cu creditorii internaţionali, creşterea riscului de ţară, mărirea costului refinanţării datoriei publice scadente şi a deficitului bugetar. Băncile autohtone vor împrumuta Guvernul mult mai scump, iar moneda naţională ar putea avea perioade de depreciere bruscă. Volatilitatea cursului de schimb va creşte, ceea ce poate genera pierderi pentru agenţii economici.
Scandalul politic ar putea duce la o creştere economică mai redusă, la o depreciere de peste 5% faţă de euro şi la o creştere a ratei de dobândă la care ne finanţăm.
„Costurile vor apărea imediat. Plus 0,05% din PIB în 2013 din cauza deprecierii potenţiale a cursului cu 5%, circa 0,3% din PIB impact asupra gradului de îndatorare determinat de o creştere economică mai mică cu un punct procentual faţă de estimarea din proiecţia de buget şi 0,25% din PIB costuri suplimentare apărute prin eventuala mărire (cu două puncte procentuale) a dobânzilor legate de nevoia de finanţare brută a României în 2013 – aproximativ 16 mld. euro.” Costul total ar ajunge la 0,60% din PIB în 2013, respectiv o factură de 864 milioane euro costuri provocate de criza politică, pentru 2013, calculează Cristian Socol.
