23.6 C
București
sâmbătă, 13 iulie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCat timp cumparam cu banii de la FMI

Cat timp cumparam cu banii de la FMI

» Cu toate ca, teoretic, Romania e la limita intrarii in incapacitate de plata din cauza deciziilor politice iresponsabile din anii trecuti, Guvernul continua sa mascheze situatia dezastruoasa in care se afla bugetul de stat, acoperind pensiile si salariile cu imprumuturi colosale si sacrificand investitiile.

 

Faptul ca statul abia mai poate efectua plati este confirmat de solutia de avarie la care a trebuit sa apeleze, si anume, directionarea catre bugetul de stat a 1,7 miliarde euro din urmatoarele doua transe de la FMI. Chiar si prima transa de la Comisia Europeana, de 1,5 miliarde euro, tot la bugetul de stat a ajuns, desi avea ca destinatie balanta de plati externe. E drept ca Finantele au nevoie disperata sa imprumute peste 36 miliarde lei in perioada septembrie-decembrie pentru a acoperi deficitul bugetar si datoriile scadente in acest interval, dar prin intrarea in banii de la FMI statul nu face decat sa prelungeasca agonia bugetara, aruncand datorii foarte mari pe umerii generatiilor viitoare. In mod normal, Guvernul ar fi trebuit sa actioneze pentru stoparea adancirii galopante a prapastiei bugetare, prin adoptarea unor masuri dureroase, insa acestea au fost amanate cel putin pana dupa alegerile prezidentiale.

De parca n-ar fi fost de ajuns ca Romania s-a scufundat atat de mult in criza tocmai din cauza dezmaturilor electorale de la precedentele runde parlamentare, locale, europarlamentare. De la preluarea mandatului de catre Guvernul Boc, in noiembrie 2008, creditul guvernamental a crescut exploziv, cu 32 miliarde lei (7,5 miliarde euro), pana la 45 miliarde lei (iulie 2009), potrivit datelor BNR.
"Permitand directionarea banilor catre bugetul de stat, FMI abdica de la strategiile sale – folosirea banilor pentru intarirea pozitiei valutare. Romania se afla intr-o situatie delicata. Autoritatile dau dovada de incapacitate in a gestiona in mod sustenabil bugetul. Situatia din prezent e o consecinta a deciziilor politice care s-au luat in anii trecuti si anul acesta. Au crescut destul de mult cheltuielile cu salariile si pensiile, in conditiile in care veniturile bugetare au scazut, neluandu-se decizii nepopulare de crestere a impozitelor", spune Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko Pensii.

"Statul se imprumuta cu o veselie maxima, urmarind sa aiba un cost mai mic, dar nimeni nu vorbeste de principal. Creditul va trebui returnat si tot contribuabilul va fi cel care va plati. Intrebarea e daca ne putem imprumuta mai putin sau deloc. Ungaria a marit TVA pentru a se imprumuta mai putin. Amanam un deznodamant. La un moment dat, tot trebuie luate masurile nepopulare. Amanetam cresterea economica viitoare, pentru ca va trebui s-o impozitam  suplimentar pentru a putea inapoia ce am imprumutat acum", a conchis Craciun.
si o parte din prima transa de la FMI a ajuns, indirect, tot la Finante. Consolidarea rezervei valutare dupa intrarea primelor 5 miliarde euro de la FMI a permis BNR sa le elibereze bancilor circa 2,4 miliarde euro din rezervele obligatorii in valuta. Intr-o prima faza, Finantele au atras de la bancile locale 1,2 miliarde euro printr-un club-loan pe doi ani, apoi inca 475 milioane euro printr-o emisiune de obligatiuni in euro.

"Nu exista nici un avantaj in faptul ca statul acopera un imprumut cu altul mai ieftin. Aceste solutii mascheaza lipsa de responsabilitate a politicii fiscale si faptul ca trebuie sa ne asteptam la o inflatie mai mare si la un leu mai slab cativa ani de acum incolo. In economie nu s-a facut nimic in acest an, desi erau anuntate investitii mari din partea statului.
 S-a cheltuit ineficient pe pensii si salarii. Nu exista nimic care sa te faca sa crezi ca vor putea sa ramburseze sumele in viitor. Creste extrem de mult gradul de indatorare al generatiilor viitoare. Daca tot ne indatoram, sa o facem pentru investitii. Sunt pur si simplu bani aruncati. Impactul unor astfel de masuri este unul nociv pe termen mediu-lung. Abia dupa alegeri s-ar putea lua unele masuri de reducere a deficitului, dar in pasi marunti, ceea ce inseamna ca economia va avea o revenire extrem de lenta", explica Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă