8.5 C
București
vineri, 8 noiembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoCât plătim pentru ineficiența unor funcționari de stat. 216 de milioane de...

Cât plătim pentru ineficiența unor funcționari de stat. 216 de milioane de lei pentru întârzierea lucrărilor la penitenciarul Berceni

Ineficiența unor funcționari de stat, precum și a șefilor de instituții în care lucrează aceștia, duce la pagube financiare pe care le plătesc, în final, cetățenii României, iar un exemplu recent este cel care se referă la penitenciarul Berceni.

În ședința din 12 aprilie 2023, Executivul a aprobat mai multe documente, unul dintre ele fiind o „HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii P47 Berceni – Penitenciar 1000 de locuri cu regim de maximă siguranţă şi închis -Penitenciarul Ploieşti – judeţul Prahova”. Un comunicat al Guvernului României precizează următoarele: „Prin actul normativ se reaprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții, prevăzuți în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 331/2021 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții P47 Berceni – Penitenciar 1000 de locuri cu regim de maximă siguranță și închis – Penitenciarul Ploiești – județul Prahova”.

Potrivit comunicatului Executivului, prin Hotărârea de Guvern aprobată la 12 aprilie 2023, „indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții se modifică față de cei aprobați prin HG nr. 331/2021 la valoarea de 851,053 milioane lei, cu TVA inclus. Actualizarea indicatorilor tehnici a fost necesară ca urmare a creșterii costurilor de producție, a prețurilor materialelor de construcții, echipamente, utilități, combustibil în perioada 2019-2023, precum și a schimbărilor legislative cu impact în domeniul construcțiilor”. Guvernul precizează că durata rămasă de realizare a investiției este de 60 de luni, ceea ce ar însemna că obiectivul se va finaliza în anul 2028.

„Finanțarea obiectivului de investiții se face din fondurile alocate din împrumut de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Justiție, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite”, precizează Guvernul României.

Trebuie menționat că Memorandumul prin care România împrumuta bani ca să își reabiliteze penitenciarele a fost semnat în anul 2019. Apoi, indicatorii economici au fost avizați la nivel de Studiu de Fezabilitate prin avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 29 din 10.08.2020. Acești indicatori au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 331/2021. În HG 331/2021, valoarea totală a investiției era de 635.000 mii lei cu TVA inclus. În martie 2022 s-a semnat „Contractul de proiectare și asistență tehnică”.

În toată această perioadă, dintre anii 2019 și 2023, au crescut prețurile materialelor și, de asemenea, a crescut și salariul minim în România.

„Astfel având în vedere creșterea valorii și implicit modificarea indicatorilor aprobați prin HG 331/2021, Administrația Națională a Penitenciarelor a procedat la reavizarea documentației tehnico-economice aferente obiectivului de investiții în Consiliul Tehnico Economic, fiind emis avizul nr. 2 din 08.02.2023, noua valoare a obiectivul de investii rezultată în urma reevaluării valorice a investiției fiind de 851.053 mii lei cu TVA inclus”, indică Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern din aprilie 2023.

Prin scădere, rezultă că, din 2021 până în 2023, valoarea lucrărilor necesare a crescut cu 216.053 mii lei, deci cu circa 216 milioane de lei. Nu este limpede de ce întregul proiect a fost tergiversat din anul 2019 (când nu era pandemie) până în anul 2021, apoi până în 2023. Dar acești 216 milioane de lei ajung să fie plătiți, în final, de cetățenii României.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Românii aleg tot mai mult viața la țară: aproape 63.000 de orășeni s-au mutat în mediul rural în 2023

Anul 2023 a marcat un record pentru migrarea din orașe spre sate, cu aproximativ 63.000 de români care au ales să abandoneze viața urbană...

Fed reduce dobânda-cheie și transmite un mesaj de stabilitate în fața noii administrații Trump

Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică instituție bancară din lume, a redus joi dobânda de referință cu 0,25%, o decizie ce reflectă optimismul...
00:02:01

VIDEO. Amsterdam. Grupuri olandeze au atacat susținători ai Maccabi Tel Aviv

Imaginile arată fanii Maccabi Tel Aviv adunați într-o piață din centrul Amsterdamului înaintea meciului echipei de fotbal în Europa League împotriva lui Ajax, pe...
Ultima oră
Pe aceeași temă