11.5 C
București
vineri, 8 noiembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCât ne-ar putea costa falimentul Greciei

Cât ne-ar putea costa falimentul Greciei

Statul român ar urma să acopere datorii de circa 2,6 miliarde de euro pe care subsidiarele băncilor elene de la noi le au față de băncile-mamă, în cazul în care situația din Grecia se înrăutățește, conform economistului-șef al ING Bank, Ciprian Dascălu. Acest lucru ar frâna creșterea economică.

Intervenția statului ar avea un impact asupra deficitului bugetar de până la 1,5% din PIB şi ar afecta profilul datoriei pe termen scurt, potrivit unui document ING Bank. „Conform ultimelor rapoarte ale băncilor-mamă, bănci ce sunt listate la Bursa din Atena, subsidiarele din România au de rambursat credite în valoare de circa 2,6 miliarde de euro. Vorbim despre linii de finanțare pe termen lung. În cazul exitului Greciei, băncile vor fi naționalizate, urmând să se poarte negocieri între statul român și cel grec. BNR poate prelua subsidiarele din România, în banca-punte, până când acestea vor fi vândute. Însă, procesul va fi unul de durată, iar între timp acestea vor avea nevoie de susținere financiară. Cert este că va fi o presiune pe creșterea economică“, a precizat, pentru „România liberă”, economistul-șef al ING Bank România. Reprezentanții Piraeus Bank România ne-au confirmat că: „Am folosit linii de finanțare puse la dispoziție de banca-mamă pentru a asigura dezvoltarea rețelei și produselor în România. Majoritatea scadențelor este de peste 2 ani“. Reamintim că, în România există patru bănci cu acţionariat grecesc – Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, acestea cumulând 12% din activele sistemului bancar.

Analistul economic, Aurelian Dochia, se arată însă sceptic în ceea ce privește scenariile sumbre privind băncile cu capital grecesc din țara noastră: „Capitalul propriu-zis al băncii nu poate fi scos în mod legal din bănci. Singura parte din capital care poate fi repatriată este cea legată de împrumurile pe care băncile- mamă le-au acordat subsidiarelor din România. Însă, în mare parte acestea au fost rambursate. Băncile care mai au de returnat eventuale credite, le vor achita eșalonat, în condițiile prevăzute în contract. Iar banii din depozite nu pot fi transferați în Grecia“. Dochia spune că, singurul element necunoscut este reacția cetățenilor: „Și cele mai solide bănci sunt vulnerabile atunci când apare panica, iar lumea începe să-și retragă masiv banii din bănci“.

Cum fluctuează cursul în funcție de votul grecilor

„În ciuda declaraţiilor Băncii Naționale a României (BNR) potrivit cărora nu vor fi accesate fonduri de stat, suntem mai degrabă sceptici şi ne aşteptăm ca finanţarea provenită de la Atena, de aproximativ 2,6 miliarde euro, pentru subsidiarele locale ale băncilor elene să fie înlocuită cu fonduri de stat “, se arată în raportul ING. Cu toate acestea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat ieri noi asigurări privind capacitatea băncilor de a face față crizei din Grecia. Acesta a declarat într-o conferință de presă că: „Băncile cu capital majoritar grecesc au un rol moderat în sectorul bancar românesc. Toate sunt bănci românești cu capital grecesc, și nu depind de băncile-mamă. Rata de solvabilitate a acestora este de 17% și semnificativ peste pragul european de 8%. Aceste bănci dispun de active lichide la un nivel adecvat și au un grad de provizionare foarte ridicat. Liniile de finanțare de la băncile-mamă reprezintă 27% din totalul pasivului lor, majoritatea finanțărilor având maturitatea de peste un an“.

De asemenea, reprezentanții ING Bank susțin că se așteaptă ca BNR să protejeze moneda națională. „Pe termen scurt, mizăm pe un curs euro-leu de 4,52, săptămâna aceasta. Un răspuns afirmativ la referendumul din Grecia va aduce cursul între 4,42 și 4,47, în vreme ce unul negativ va însemna o paritate euro-leu de 4,48-4,52“, se arată în raportul băncii. Prin incapacitatea de a rambursa aproximativ 1,6 miliarde de euro Fondului Monetar Internaţional, Grecia a devenit prima ţară dezvoltată care înregistrează arierate la plăţile către Fond. Băncile elene sunt închise până la 6 iulie, iar de la bancomate pot fi retrase zilnic, în Grecia, sume de până la 60 de euro. 

1,5% din PIB reprezintă impactul asupra deficitului bugetar pe care ar avea-o intervenția statului, în această situație, conform ING Bank.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă