Ţara noastră şi-a propus să intre în anticamera monedei europene încă din 2012, deşi îndeplineşte un singur criteriu din cele cinci impuse pentru adoptarea euro.
Şase ţări membre ale Uniunii Europene luptă cu deficitele, datoria externă şi inflaţia pentru a adopta euro în următorii ani. Dintre acestea, cu excepţia ţărilor baltice, doar România şi-a propus şi o dată concretă pentru a intra în anticamera monedei europene (2012) urmând să adopte euro din 2015. Înainte de a adopta efectiv moneda europeană, ţările candidate intră, timp de doi, ani în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM 2), perioadă în care, pe lângă criteriile privind deficitele , datoria şi inflaţia, ţările candidate trebuie să aibă şi un curs de schimb liber, care să nu oscileze cu mai mult de 15% faţă de nivelul stabilit iniţial. Cu toate acestea, economia se îndepărtează tot mai mult de euro în condiţiile în care, în acest moment, ţara noastră îndeplineşte un singur criteriu de aderare. Deficitul bugetar, datoria externă şi inflaţia depăşesc cu mult exigenţele criteriilor de la Maastricht. Mai mult, moneda europeană trece prin cea mai neagră perioadă de până acum, lovită puternic de problemele Greciei, Irlandei, Spaniei sau Portugaliei, ţări despre care se spune că ar fi adoptat moneda europeană mult prea devreme.
Guvernatorul, din ce în ce mai sceptic
Că şansele României de a adopta moneda europeană în 2015 sunt din ce în ce mai mici reiese şi din sensul mesajelor transmise de Banca Naţională a României. Dacă în 2009 guvernatorul Mugur Isărescu dădea mesaje clare că adoptarea euro trebuie să se întâmple în 2014 sau 2015 în 2010 el a devenit din ce în ce mai rezervat. Astfel, în august 2010, guvernatorul spunea cu jumătate de gură că România trebuie să îşi propună ca ţintă aderarea la zona euro, însă preciza deja va fi foarte greu, pentru ca în noiembrie 2010 să dea un mesaj cu o încărcătură mai degrabă pesimistă. „Aş vrea să prind nu cât sunt guvernator, ci cât sunt pensionar adoptarea monedei unice europene”, a afirmat Isărescu, care a şi detaliat. „Vom vedea în ce măsură consolidarea fiscală se va realiza în termenul care se prefigurează în prezent. Programul este relativ vizibil până în 2012 – 2013. În această iarnă vom vedea dacă deciziile politice sunt extrem de clare şi dacă tendinţele sunt încurajatoare”, a adăugat guvernatorul.
Unde va fi economia în 2012?
Estimările departamentelor de cercetare ale băncilor din România arată că şansele României de a îndeplini criteriile de aderare rămân aproape nule şi în 2012 când evenimentul ar urma să se producă. Potrivit estimărilor celei mai mari bănci locale, BCR, inflaţia va rămâne peste 3% în 2012, deficitul bugetar va coborâ însă doar până la 4% din Produsul Intern Brut, în timp ce datoria externă nu va putea scădea sub 70%. De altfel, toate băncile locale au avansat cifre care nu ne califică pentru adoptarea monedei Europene. Menţionăm că, pentru a adopta moneda europeană ţările candidate trebuie să îndeplinească cinci criterii, numite şi criteriile de la Maastricht. Astfel, deficitul bugetar nu trebuie să depăşească 3% din PIB, datoria publică şi datoria externă nu trebuie să fie mai mari de 60% din PIB, inflaţia nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5% media celor mai performante ţări UE din acest punct de vedere, iar după intrarea în ERM 2 cursul de schimb nu trebuie să oscileze cu mai mult de 15% faţă de nivelul iniţial. Până acum România în-de-pli-neşte doar criteriul datoriei publice, care se ridică la 38% din PIB, însă se estimează că va creş-te în anii următori. În privinţa cursului de schimb, analiştii văd un nivel de 4,4 lei/euro în 2011, în creştere faţă 2010.
Zona euro se clatină. Criterii mai restrictive
Experienţa Greciei mai întâi şi mai apoi problemele Irlandei, Portugaliei, Italiei, şi Spaniei au generat, pentru prima dată, discuţii privind posibilitatea desfiinţări monedei Europene. Toate aceste ţări care au acumulat datorii immense pun în pericol stabilitatea zonei euro, fapt care, consideră analiştii, va determina oficialii UE să înăsprească con-diţiile de aderare pentru ţările viitoare candidate, printre care şi România. Mai mult, voci autorizate din lumea economiştilor dau ca sigură prăbuşirea euro într-o perioadă medie de timp. Printre aceste voci, cea mai cunoscută şi este cea a profesorului Nouriel Roubini, numit şi doctor Doom pentru previziunile sale pesimiste. Potrivit acestuia, moneda unică ar putea dispărea în următorii doi ani în condiţiile în care din ce în ce mai multe ţări acumulează datorii importante. „Cine urmează? Mai întâi a fost lovită Grecia, acum a venit rândul Irlandei să ceară ajutor financiar de la UE şi FMI, se întreabă Bloomberg, care susţine că zona euro ar urma să se prăbuşească precum un joc de domino, iar acest lucru nu va putea fi oprit dacă nu se va renunţa la moneda unică europeană. „Urmează să auzim o întreagă vorbărie despre cum poate fi oprită boala contagioasă, însă adevărul este că zona euro a fost construită pe o temelie care alunecă. Zona euro e cuprinsă deja de un mecanism falimentar, iar după Irlanda ar putea urma Portugalia şi Spania, iar apoi Italia şi Franta”, arată un editorialist al prestigiosului grup de presă.
Nici cu euro, dar nici fără euro
Printre ţările membre UE care nu au adoptat încă moneda europeană să remarcă două care au adoptat atitudini clare referitoare la posibilitatea aderării. Este vorba despre Polonia, care a sacrificat ţinta pentru a sprijini creşterea economică, şi Estonia, care a riscat totul pentru a adopta moneda europeană. Ambele au reuşit în condiţiile în care Polonia este singura ţară membră UE care nu a experimentat încă recesiunea, iar Estonia va adopta euro de la 1 ianuarie, ajungând un „exemplu de virtuozitate în privinţa constrângerilor bugetare”, după cum titrează Le Figaro. România însă, deşi îşi propune o dată certă pentru adoptarea euro, nu face nimic în acest sens şi nici măcar nu sprijină economia reală aşa cum a făcut Polonia.