Preţurile mai mici ale terenurilor faţă de alte ţări UE şi producţiile agricole record din ultima perioadă îi determină pe străini să achiziţioneze tot mai multe suprafeţe agricole.
Într-un singur an, suprafaţa agricolă deţinută de cetăţenii străini în România a crescut cu 10 %, de la 635.000 de hectare în 2010, la 709.000 hectare în prezent, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Raportat la suprafaţa arabilă, terenurile deţinte de străini au ajuns să reprezinte 8,5%, aceste cifre îngrijorându-i oarecum pe oficialii de la Agrcultură care consideră „periculos modul în care se valorifică aceste terenuri”. 
Click pe grafic pentru a mări
Expiră restricţiile
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără apreciază că deşi în anumite zone preţurile unor terenuri agricole s-au dublat, acestea sunt încă ieftine în comparaţie cu alte ţări. De exemplu, media în Uniunea Europeană media UE este de 10.000-15.000 de euro pe hectar.
„E periculos modul în care se valorifică acest teren, pentru că este posibil să se dirijeze spre export întreaga producţie”, a afirmat ministrul Valeriu Tabără.
Şi ministul de externe, Theodor Baconschi şi-a exprimat în urmă cu câteva luni îngrijorarea afirmând că „ar trebui puse nişte bariere prin legislaţie, pentru că există riscul să ne trezim cu prea mulţi proprietari străini”, şi ar trebui să se mizeze pe concesionarea terenurilor, nu pe vânzare.
În România, ca şi în alte ţări UE precum Ungaria, Bulgaria şi Lituania există anumite restricţii la cumpărarea terenurilor agricole de către străini. Astfel, pentru a deţine teren în România, o persoană fizică trebuie să aibă domiciliul stabil în ţară, iar persoana juridică trebuie să aibă sediul pe teritoriul României. Deşi anul trecut, Comisia Europeană a recomadat României şi Bulgariei să permită cetăţenilor UE să cumpere terenuri agricole înainte de 2014, anul în care ia sfârşit perioada de tranziţie prevăzută în Tratatul de aderare, oficialii români doresc să prelungească interdicţia cu încă trei ani, până în 2017.
Italienii, în top
Agricultura românească a atras investitorii străini încă de la începutul anilor ’90 , însă doar legislaţia restrictivă a domolit extinderea acestora. Se investeşte în special în culturile de cereale, însă la fel de atractive sunt pentru aceşti şi dezvoltarea unor culturi de legume, fructe dar şi a fermelor de animale.
Pe primul loc în topul cumpărătorilor de teren din România se situează Italia, cu 24,29% din total, urmată de Germania, cu 15,48%, şi ţările arabe, cu 9,98%.
Spania deţine o cotă de 6,22% din cele 700.900 hectare de teren agricol cumpărate de străini în România, Austria 6,13%, Ungaria 8,17% şi Danemarca 4,52%.
Cât priveşte preţul terenurilor agricole, reprezentanţii agenţiilor de profil spun că într-adevăr în acest an cererea pentru terenurile agricole este mult mai mare”, dar doar în 20% din cazuri se euşeşte încheierea unui contract.
„Investitorii sunt interesaţi de terenuri comasate, cu suprafeţe mari, sute, mii de hectare. În zona Banatului, unde terenurile sunt întabulate şi sunt mai de calitate au existat situaţii când pentru terenurile comasate s-a oferit în plus poate 200-300 de hectare, însă de la caz la caz”, ne-a declarat Daniela Mureşan de la Free-land.
În zonele din sudul ţării, preţurile la terenuri sunt în continuare scăzute, iar cererea e mică.
„Nu a fost o cerere mai mare pentru terenuri agricole în acest an. De exemplu, în Teleorman un hectar agricol se vinde şi sub 800 de euro, negociabil”, a precizat a Petre Bourus, proprietarul unei agenţii imobiliare.
