Obucurie i-a cuprins pe multi de sarbatori, cand, dupa cum s-a apreciat, capsunarii vor fi adus in Romania peste un miliard de euro. Nu doar familiile, care aveau toate motivele, s-au bucurat. Autoritatile guvernamentale si monetare s-au bucurat in ideea ca, potrivit interpretarii lor, cu acest miliard de euro se mai salveaza ceva din cel mai dezastruos deficit inregistrat vreodata intr-un an in contul extern al tarii. Dar, in ideea ca miliardul de euro cu pricina va trage leul in sus, s-au bucurat si cei, nu putini, care, nesfatuiti sau pur si simplu rau sfatuiti, si-au finantat consumul cu credite in valuta si acum platesc la greu din cauza devalorizarii leului.
Dincolo de interesele specifice ale unora sau altora dintre romani, autoritatile, care de principiu privesc la interesele de ansamblu ale tarii, n-ar fi trebuit sa se bucure catusi de putin. Transferurile de bani catre tara din partea lucratorilor romani din strainatate – si ce sa mai vorbim de fenomenul dramatic de profunzime care le da nastere – au ajuns, demult, sa nu mai aiba impactul economic pozitiv cu care sunt creditate, devenind, dimpotriva, un factor de adancire a dezechilibrelor si distorsiunilor.
Migratia masiva a transformat intr-un mit forta de munca abundenta si relativ bine calificata din Romania. Daca ajung sa fie platitori de taxe si contributii sociale, lucratorii romani din strainatate o fac acolo, si nu in Romania. Dincolo de detensionarea in prima faza a pietei fortei de munca din Romania, pierderile pe termen lung pentru tara si natiunea romana sunt ireparabile.
In mod aproape penibil, autoritatile romane privesc transferurile in sine de bani catre tara doar ca un aport pozitiv la balanta de plati, care compenseaza o parte din imensul deficit comercial. Din pacate, fiindca nu s-a gasit – si nu s-a gasit pentru ca nici nu s-a cautat! – o modalitate de cointeresare, doar cateva procente din acesti bani se indreapta spre investitii sau initiere de afaceri, grosul covarsitor luand calea consumului de bunuri curente. si anume a consumului din import. Banii castigati in strainatate, in loc sa fie cheltuiti chiar acolo, sunt cheltuiti prin importuri din Romania pe produse si servicii tot de acolo, marind deficitul extern al tarii. Banii capsunarilor nu compenseaza din deficitul comercial, ci chiar contribuie serios la adancirea acestuia.
