» Daca revenirea indicilor la BVB nu schimba psihologia populatiei, lucrurile stau cu totul altfel pe pietele dezvoltate, unde fiecare cetatean este direct implicat in miscarile pietei printr-un fond de pensii sau unul mutual.
» Supraindatorarea persoanelor fizice si a companiilor n-a disparut, deficitele publice au crescut, la fel, somajul. Daca ne luam insa dupa burse, acestea par sa "anticipeze" evolutii ale economiilor ce tin de… alchimie.
Cand majoritatea publicului priveste spre piata de capital ingrijorata de soarta fondurilor de pensii sau a investitiilor plasate in actiuni ori fonduri mutuale, o miscare ascendenta precum cea inceputa din martie are darul unei infuzii semnificative de optimism. Iar optimismul consumatorilor inseamna cheltuieli mai mari, credite, mai putine economii, deci o cifra de afaceri si profit in crestere pentru corporatii. Iata cum este suficient ca fortand o crestere a burselor sa se spere la o rezolvare fericita a crizei, desi nu s-a facut deocamdata mai nimic in afara de a se tipari bani. Care este motivatia celor care intra acum pe actiuni dupa o astfel de evolutie, stiind faptul ca profiturile companiilor (deci dividendele) isi vor reveni cu greu la valorile dinaintea crizei (somajul se mentine foarte ridicat, deci vanzarile nu vor creste rapid)? In nici un caz dividendele, ci pur sI simplu teoria "trendul este prietenul tau".
Cat timp bursele cresc, e suficient pentru a spera ca vor creste si mai mult. Ce se intampla insa cand miscarea se va inversa, avand in vedere ca cei intrati din martie pana acum sunt in majoritate speculatori, si nu investitori?
Probabil ca vom asista la ajustari agresive ale preturilor care vor ii vor spolia pe ultimii intrati. Pana atunci, cresterea pietelor reprezinta o sursa de profit pentru dinozaurii din sectorul bancar, amenintati de faliment in urma cu mai putin de un an, dar care raporteaza acum, in SUA, profituri-record.
Cum Fed injecteaza periodic miliarde de dolari in banci, exista destule motive sa banuim ca o buna parte a acestora s-a dus pe burse pentru a forta raportarea unor profituri din aprecierea activelor.
De ce nu avem un efect similar (vorbim de implicatiile cresterii bursei) si in economia romaneasca? Pentru ca numarul jucatorilor implicati pe piata bursiera e foarte redus (sub 10.000 persoane), iar fondurile de pensii n-au inca vechime si nici expuneri importante pe actiuni. Altfel, la o apreciere de peste 100% la nivelul indicelui BET-C ar fi trebuit sa auzim niste analize optimiste dinspre autoritati, precum clasicul "bursa anticipeaza revenirea economiei". Din pacate, BVB nu anticipeaza, deocamdata, nimic bun pentru economia locala, ci doar se coreleaza cu evolutiile pietelor externe.
Ce-i trebuie unei piete anemice? CFD-uri!
Lansate la Bursa din Sibiu, contractele pe diferenta de curs au in plus fata de derivate "independenta" fata de o anumita scadenta, bazandu-se insa tot pe mecanismul tranzactionarii in marja (cu o mica suma de bani se pot mobiliza valori mari). Lichiditatea lor a fost insa modesta saptamana trecuta, semn ca apetitul pentru sofisticare al investitorilor autohtoni este destul de redus. Este avantajos insa pentru brokeri care incaseaza comisioane mai mari.
Circuitul bulelor in natura
Vorbind de bulele speculative, in ultimii 10 ani am avut parte de un "bubble" al dotcomurilor, unul imobiliar, o isterie commodities si una a bondurilor guvernamentale. Consideram ca si actualul trend ascendent al burselor poate genera un astfel de fenomen, mai ales in conditiile in care vorbim de o miscare sustinuta de sperante si asteptari optmiste, nu de date fundamentale.
Pana la urma, exista o cantitate prea mare de bani in pietele financiare (amplificata de efectul de levier), care nu se ocupa decat de identificarea unor active al caror pret sa poata fi umflat repede. Vin apoi echipele de analisti arondati marilor case de brokeraj, care trebuie sa ofere legitimitate "fundamentala" cresterii accelerate a cotatiilor si sa dea mass-media motive sa le scoata in evidenta. Bineinteles, descarcarea se face pe seama micilor investitori.
Nivelurile actuale ale preturilor actiunilor, atinse dupa sase luni de cresteri, impun multa prudenta si atentie. Totusi, folosind mecanisme de protectie adecvate (diversificare, pastrarea unei proportii a sumelor disponibile in instrumente cu venit fix, utilizarea ordinelor stop-loss), investitorii pot beneficia in continuare de tendinta de crestere, atipica pentru aceasta criza." Razvan Pasol, director general Intercapital Invest
