9.4 C
București
luni, 26 februarie 2024
AcasăInvestigații România LiberăBruxellesul a scos Moldova de pe coridoarele de transport europene

Bruxellesul a scos Moldova de pe coridoarele de transport europene

Moldova nu mai figurează pe harta coridoarelor esenţiale de transport trans-europene ce a fost dată publicitaţii zilele trecute.

Comisia Europeană (CE) a scos regiunea Moldovei de pe harta reţelei trans-europene de transport TEN-T care asigură coeziunea şi fluiditatea acestui sector la nivel european. Informaţia rezultă din parcurgerea hărţilor date publicitaţii de către CE, după încheierea reuniunii inter-ministeriale ”Zilele TEN-T” ce a avut loc la Tallinn, Estonia în perioada 16-18 octombrie. La acest eveniment România a fost prezentată de doi miniştri, anume de către cel al Transporturilor, Ramona Mănescu, şi de Dan Şova, ministrul Proiectelor de Infrastructură şi Investiţii Străine.

Dacă în vechea formă reţeaua principală TEN-T includea axe feroviare şi rutiere de la Bucureşti spre Ploieşti, Buzău, Mărăşeşti – Bacău cu ramificaţii spre Suceava şi Iaşi, coridor feroviar de la Cluj spre Suceava şi rutier de la Turda spre Sighişoara şi Iaşi, noua politică a CE mai prevede doar legăturile feroviare şi/sau rutiere dinspre Constanţa şi Bucureşti spre Braşov şi apoi spre Timişoara – Arad, precum şi între Timişoara şi regiunea Craiova-Calafat unde s-a deschis recent podul Dunărea 2.

Toate aceste rute sunt incluse în reţeaua principală a TEN-T care este completată de o reţea auxiliară. Regiunea Moldovei, asemenea altor zone ale României rămâne pe reţeaua secundară. Precizarea este importantă deoarece finanţările CE vor veni preponderent pentru reţeaua principală. În urmă cu un an şi jumătate fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare anunţa drept un succes obţinerea unui accept al CE pentru dublarea lungimii sectorului rutier TEN-T din România şi majorarea cu 40% a lungimii celui feroviar.

UE se leagă de Ucraina prin nordul României

Raţiunea modificării pare a fi dezinteresul Comisiei Europene de a se conecta cu Republica Moldova şi dorinţa realizării unei legături cu Ucraina nu prin România, ci prin Ungaria, la nord de România. Harta întregii reţele la nivel european nu prevede conexiune cu Republica Moldova.

Modificările par paradoxale cel puţin luând în consideraţie declaraţiile făcute de ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, chiar pe parcursul intâlnirii inter-ministeriale desfăşurate la Tallinn. ”Susţin crearea unor reţele de infrastructură inteligente, durabile şi pe deplin interconectate nu numai pe teritoriul Uniunii Europene, ci şi în legătură cu statele învecinate”, a spus aceasta. Ministrul Transporturilor nu a putut fi contactat ieri pentru precizări.

Pe lângă legăturile Constanţa-Bucureşti-Braşov-Timişoara-Arad şi Timişoara-Craiova, noua reţea mai prevede şi o conexiune a Bucureştiului la Dunăre.

Comisia Europeană a desenat nouă coridoare de transport pan-europene pe baza reţelei principale TEN-T care vor fi dezvoltate cu precădere în viitor. Aceste coridoare TEN-T, nu trebuie confundate cu celelalte coridoare de transport din Europa Centrală şi de Est, caz în care România este traversată de două dintre acestea (coridoarele IV şi IX).

În cazul noii politici TEN-T, România este inclusă în două din cele nouă coridoare europene, anume Rhin-Dunăre şi Orient/estul Mediteranei.

De ce e importantă reţeaua TEN-T

Finanţarea ”noii politici în domeniul infrastructurii”, anunţată zilele trecute la Tallinn de către Siim Kallas, vicepreşedintele CE, se va face cu ajutorul instrumentului ”Europe Connecting Facility”. Acesta este alimentat cu 26 miliarde euro de către CE, pe partea de transporturi. Dacă vechea reţea TEN-T părea a fi fost realizată cu generozitate, având o extindere mare, noua reţea pare a fi fost proiectată mai degrabă pe principii funcţionale.

Astfel s-a dat atenţie ştrangulărilor de trafic la nivelul coridoarelor europene şi completării segmentelor lipsă. Fiecare coridor presupune folosirea mai multor tipuri de transport pentru realizarea caracterului multi-modal al proiectului şi va traversa un număr minim de ţări. Cele nouă coridoare ce conţin 94 de noduri rutiere, feroviare, navale, 38 de aeroporturi-cheie, 15.000 de kilometri de cale ferată de înaltă viteză şi 35 proiecte de fronitieră. Coridoarele TEN-T vor trebui definitivate până în 2030, în timp ce reţeaua auxiliară va trebui terminată până în 2050. Cei 26 de miliarde de euro vor funcţiona ca un capital de pornire pentru statele membre. Finanţarea CE va trebui dublată de resurse proprii ale celor 28 de state membre.

 

Cele mai citite

Președintele Iohannis participă la reuniunea de la Paris pentru sprijinul acordat Ucrainei

Președintele Iohannis participă, la Paris, la reuniunea organizată de președintele Macron pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei. "Președintele României, Klaus Iohannis, va participa luni, 26 februarie...

Peste 13.500 de bugetari angajați în numai un an

În luna decembrie a anului trecut, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era de 1.292.559. Făcând o scurtă analiză,...

Nae Caranfil, regizorul:”Nici la Hollywood nu prea mai sunt bani”

La Dialogurile Puterii, un invitat special, regizorul Nae Caranfil, cu modestia creatorului, vorbește despre filme, despre trecutul și viitorul cinematografiei, dar și despre...
Ultima oră
Pe aceeași temă