Rezultatele deschiderii procedurilor de insolvenţă într-un ritm alert se transpun într-un blocaj financiar semnificativ. „Masa credală pentru cele 32.000 de companii intrate în faliment până la finele anului trecut însumează 2,5 miliarde euro, din care nu au fost recuperate nici măcar 10%”, completează Stănescu.
Bani imposibil de recuperat
Casele de insolvenţă au reuşit să recupereze pentru clienţi anul trecut puţin peste 200 milioane euro din cele 2,5 miliarde datorate de firmele falimentare. Creditorii care nu au fost suficient de prudenţi încât să ceară garanţii reale au şanse extrem de mici de a-şi mai recupera banii. „Îşi recuperează banii doar creditorii bugetari şi cei cu garanţii, iar creditorii chirografari (care nu au garanţii reale), procente nesemnificative.
De aceea, media de recuperare este foarte joasă. Din cifrele Băncii Mondiale, media de recuperare la nivel internaţional este în jur de 20%, dar noi stăm mult mai rău” , spune Stănescu. În acelaşi timp, chiar şi creditorii care au cerut garanţii au probeleme serioase la recuperare, în condiţiile în care piaţa imobiliară rămâne blocată, în ciuda unor scăderi de preţuri care ajung şi la 70%.
Falimente voite
În ultima vreme, din ce în ce mai mulţi specialişti spun că o parte importantă a firmelor ajunse în stare de insolvenţă au cerut de bunăvoie acest lucru, fără a avea un plan precis de redresare, ci doar cu intenţia de a scăpa de datorii.
Nici creditorii nu sunt mai breji în momentul în care încearcă să folosească ameninţarea cu falimentul ca o metodă de constrângere a datornicilor, numai că aceste ameninţări au în ultima vreme efecte inverse celor aşteptate, în măsura în care firmele datoare declară de bunăvoie insolvenţa .
