Extinderea crizei datoriilor din Grecia în sectorul bancar din zona euro reprezintă cel mai mare risc la adresa stabilităţii financiare a regiunii, avertizează Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Bloomberg, informează Mediafax.
„Grecia poate avea un efect de contagiune. Din acest motiv, suntem împotriva oricărei restructurări prin reevaluarea în scădere a datoriilor elene sau a oricărei implicări a sectorului privat care să conducă la un eveniment de credit (incapacitate de respectare a unor obligaţii financiare) sau de rating”, a declarat Vitor Constancio, vicepreşedinte al BCE, la prezentarea raportului semianual al băncii privind stabilitatea financiară.
Criza datoriilor din zona euro s-a acutizat, investitorii anticipând într-o măsură tot mai mare că Grecia nu va putea să îşi respecte obligaţiile financiare.
Riscul de pierderi pentru băncile din zona euro care deţin obligaţiuni suverane elene a urcat, după ce Standard&Poor’s a retrogradat luni ratingul Greciei cu trei trepte, la nivelul „CCC”, cel mai redus din lume.
„Zona euro se confruntă cu o situaţie dificilă, care rezidă în cea mai mare parte din interconectarea crizei datoriilor suverane şi situaţia din sectorul bancar„, se arată în raportul BCE.
Din cauza implicaţiilor foarte periculoase ale restructurării datoriilor suverane pentru ţara respectivă, inclusiv pentru sectorul său bancar, este necesară o îmbunătăţire hotărâtă a indicatorilor fundamentali”, afirmă instituţia financiară.
BCE şi Germania au opinii diferite în privinţa implicării investitorilor privaţi în susţinerea Greciei, ale cărei datorii au atins anul trecut 143% din PIB.
Germania vrea ca investitorii privaţi să aibă o implicare mare în susţinerea Greciei, dar Constancio a reiterat că BCE este în favoarea unui plan prin care deţinătorii privaţi de obligaţiuni să accepte numai voluntar rostogolirea datoriilor.
Abordarea BCE este modelată după Iniţiativa de la Viena, care a reprezentat o componentă cheie a acordurilor de împrumut dintre Fondul Monetar Internaţional şi Ungaria, România, Letonia şi Serbia.
Potrivit planului, marile grupuri bancare active în regiune s-au angajat public să-şi susţină subsidiarele din statele respective prin rostogolirea finanţărilor şi asigurarea de capital suplimentar în caz de necesitate.
