Grecia nu va da faliment în această vară, Banca Centrală Europeană (BCE) a garantat acordarea ajutoarelor de urgenţă suplimentare de către Banca Greciei, ceea ce va permite asigurarea supravieţuirii financiare a statului elen până în septembrie, arată Die Welt.
BCE a evitat provizoriu falimentul Greciei. Prin decizia luată joia trecută de Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, guvernul elen va obţine fonduri suplimentare de până la 4 miliarde euro în aşteptarea lunii septembrie, când troika creditorilor Greciei (UE, BCE şi FMI) ar putea decide o eventuală nouă tranşă de ajutor, de 31,3 miliarde euro.
Banca Greciei nu putea până acum să accepte bonuri de Tezaur decât în limita a 3 miliarde euro dar BCE a hotărât să accepte cererea de ridicare a plafonului la 7 miliarde. În pragul falimentului, Greciei i s-au aprobat două planuri de salvare în valoare totală de 380 miliarde euro, însoţite de un plan draconic de măsuri de austeritate şi de tăieri în buget, sub controlul troicii. Un program care este în continuare în întârziere.
Tocmai această problemă a fost abordată de creditorii Greciei la reuniunea de joi şi, lucru neobişnuit, toate partidele politice participante la discuţii au fost de acord cu necesitatea punerii în lucru a măsurilor bugetare de 11,5 miliarde euro pentru 2013 şi 2014 pentru a recupera întârzierile şi a înlătura spectrul falimentului ţării. Creditorii publici ai Greciei menţin presiunea asupra elenilor pentru a ajunge la un program concret şi realizabil. Pe întreg răstimpul verii, vor lucra alături de interlocutorii lor asupra opţiunilor, în special în materie de reducere a cheltuielilor publice, a deschiderii concurenţei în unele sectoare de activitate şi de privatizare. De partea ei, Atena doreşte să obţină un răgaz de doi ani pentru a atinge obiectivele impuse. Partidele care susţin guvernul doresc evitarea măsurilor prea dure pentru particulari şi o severitate mai mare faţă de evazioniştii fiscali. La negocieri, reprezentanţii partidelor au evocat posibile revolte de stradă dacă măsurile vor fi prea grele. Din acest motiv, premierul Antonio Samaras repetă permanent ameninţarea ieşirii din zona euro.
Ameninţarea îşi face efectul. Pentru a evita un scenariu catastrofic în plină vară, responsabilii zonei euro au acceptat o soluţie tehnică implicând Banca Centrală a Greciei – un avans pe termen scurt, acordat în august de 6 miliarde euro. Soluţia, autorizată în mod excepţional, va permite Atenei să asigure schimburile, degrevând BCE de orice responsabilitate. Pentru că, orice defect intervenit în plăţile elene va avea impact asupra bilanţului Băncii Greciei şi nu a BCE.
Task Force
Supraîndatorată după 38 de ani de laxism bugetar, incapabilă să împrumute pe pieţe de peste trei ani, Grecia a obţinut această finanţare de excepţie, care a necesitat modificarea tratatelor europene, în schimbul angajării punerii în practică a unor reforme structurale şi bugetare, figurând în două documente numite „Memorandum I&II”. Dar, cum nici dreapta, nici stânga nu a reformat nimic de la intrarea Greciei în zona euro, lista lucrurilor care urmează a fi făcute este imensă. Pentru a veni în ajutor, troika şi colaboratorii din UE au deplasat, gratuit, la Atena o „task force”, o misiune permanentă de experţi, însărcinată să conlucreze cu înalţii funcţionari greci în îndeplinirea reformelor structurale.
Într-un interviu acordat cotidianului Ethnos, ministrul grec de Finanţe, Iannis Stournaras a declarat că următoarele săptămâni vor fi „cruciale” pentru menţinerea păcii în zona euro, dacă noile economii, cerute de creditorii UE şi FMI nu sunt adoptate.
Recunoscând că grecii au suferit „sacrificii importante”, Stournaras a precizat că „ţara s-a angajat să procedeze la o serie de măsuri şi reforme pentru redresarea economiei şi îndepărtarea definitivă de ameninţarea falimentului”.
Experţii troicii presează de două săptămâni guvernul de centru-stânga de la Atena să adopte noi reduceri în cheltuielile publice, inclusiv tăieri de salarii şi pensii. Măsurile sunt o condiţie prealabilă pentru deblocarea plăţii către Grecia a unei tranşe de 31,5 miliarde euro în septembrie, provenită din al doilea credit de 130 miliarde euro, acordat în iarnă. Potrivit cotidianului Eleftheros Typos, premierul conservator, Antonis Samaras, în fruntea unui guvern de coaliţie cu socialiştii Pasok şi Stânga democratică (Dimar), estimează că aceste măsuri vor permite antamarea negocierilor cu creditorii pentru a cere un nou răgaz de doi ani, până în 2016, pentru ajustarea bugetară a ţării.
Cererile FMI
Zona euro este departe de o ieşire din criză, dar FMI estimează că ea o poate surmonta, cu condiţia de a se proceda la reforme necesare şi ca BCE să accepte, între altele, o formă de mutualizare a datoriilor suverane pe termen scurt. Directorul general al FMI, Christine Lagarde se aşteaptă din partea statelor membre ca mijloacele financiare ale instituţiei să fie „considerabil” mărite. Criza continuă să ameninţe supravieţuirea zonei euro în pofida progreselor realizate la ultimul summit european, se arată în raportul anual al FMI din iulie, care pledează pentru concretizarea rapidă a uniunii bancare, şi cere BCE să reacţioneze. „În pofida deciziilor politice majore, pieţele financiare rămân supuse unor tensiuni acute în unele părţi ale regiunii, ceea ce pune în discuţie perenitatea însăşi a uniunii monetare”. Diagnosticul este ca un ecou al propunerilor cancelarului german, Angela Merkel care se declara „optimistă” dar nu „asigurată” de reuşita proiectului european, pentru că „unele ţări din Europa au încă mult de lucru pentru a recâştiga încrederea pieţelor”. FMI relevă că „legăturile negative dintre finanţele statului, bănci şi economia reală sunt mai puternice ca niciodată”. Pentru remediere, „prima prioritate este de a pune în funcţie o uniune bancară la scara zonei euro” cu o supervizare comună, o garantare a depozitelor şi o autoritate însărcinată cu gestionarea fisurilor bancare.
