Firmele participante la licitaţii vor putea alege ce informaţii din oferta lor câştigătoare pot fi făcute publice. Prevederea e „nemaiîntâlnită” în Europa, spune Institutul de Politici Publice.
Comisia Europeană cere mai multă transparenţă în achiziţiile publice, însă Guvernul doreşte secretizarea ofertelor depuse de participanţii la licitaţii şi nu previne eficient conflictele de interese, a declarat ieri Institutul de Politici Publice (IPP) drept reacţie la o iniţiativă guvernamentală de modificare a legislaţiei în domeniu.
Potrivit IPP, Guvernul a adus recent mai multe amendamente de modificare a legislaţiei privind achiziţiile publice, făcute publice de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi care sunt propuse spre adoptare în şedinţa de Guvern de marţi. Acestea interzic accesul publicului la informaţii de interes public din dosarul achiziţiei publice sub pretextul protejării principiului concurenţei între ofertanţi.
„Prin amendamentele propuse, Guvernul României lasă, în mod nemaiîntâlnit în Europa, la latitudinea operatorilor economici să indice/decidă care informaţii din ofertele depuse într-o achiziţie sunt publice şi care sunt confidenţiale/clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. Invocând preocuparea pentru protejarea competiţiei între operatorii economici, de fapt Guvernul blochează accesul cetăţenilor la informaţii de un interes public evident. Consecinţa: orice viitoare încercare a unei persoane de a se informa cu privire la conţinutul unui dosar de achiziţii se va lovi de refuzul Autorităţii Contractante căreia firmele participante îi vor indica, cel mai probabil, că toate documentele din oferte sunt confidenţiale”, arată IPP.
ANI i se ia obiectul muncii
IPP a sesizat atât autorităţile statului român până la cel mai înalt nivel guvernamental, cât şi responsabili ai Comisiei Europene asupra consecinţelor acestor modificări, în condiţiile în care România are o serioasă problemă de transparenţă a achiziţiilor, dar şi de prevenire a situaţiilor conflictelor de interese. În locul creşterii posibilităţilor de acces al publicului la informaţii din interiorul licitaţiilor pe bani publici – o măsură care ar contribui în mod direct la prevenirea eficientă a apariţiei conflictelor de interese -, Guvernul decide să atribuie, temporar, responsabilitatea detectării conflictelor de interese înaintea semnării contractelor, nu instituţiei specializate din România – Agenţia Naţională de Integritate -, ci Unităţii Centrale pentru Verificarea Achiziţiilor Publice, subordonată Ministerului Finanţelor.
Asemenea modificări vin în contextul în care Comisia Europeană a anunţat deja faptul că la începutul anului 2013 va fi adoptată o nouă directivă a achiziţiilor publice, care va fi transpusă ulterior în legislaţia naţională, prin urmare nu înţelegem abordarea autorităţilor naţionale de a propune soluţii pompieristice care nu numai că nu rezolvă în mod eficient problemele structurale ale sistemului de achiziţii publice din România, ci sunt de natură chiar să afecteze şi mai mult transparenţa şi implicit corectitudinea procesului de achiziţii, spune IPP.
Licitaţii opace şi în prezent
Presa nu are nici în prezent accesul necesar la procedurile de licitaţie publică, menit să ducă la transparentizarea modului în care se acordă contractele. Ofertele depuse de o firmă la licitaţie sunt secrete inclusiv faţă de ceilalţi participanţi (cel puţin până la momentul la care Justiţia obligă la prezentarea ofertelor), anunţurile de atribuire se publică abia la 30 de zile după desemnarea câştigătorilor, deci când nu mai există cale de întors, iar prezentarea informaţiilor importante din oferte, precum preţurile solicitate, este refuzată pe parcursul procedurii de către autorităţile contractante.