27.8 C
București
joi, 25 iulie 2024

Banking de România

Țara noastră a trebuie să reinventeze bankingul în sistemul bancar, în ultimii 25 de ani, iar la ora actuală lucrurile sunt foarte aproape, dacă nu identice, cu ceea ce se întâmplă în băncile din Uniunea Europeană.

Declarația îi aparține lui Radu Graţian Gheţea, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). “A fost o perioadă în care a trebuit să creăm acea simbioză între cunoştinţele bancherilor locali şi mai ales experienţa bancherilor care veneau din alte ţări, cu altă educaţie şi experienţă. În cadrul comisiilor dezvoltate la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor s-au dezbătut, de-a lungul timpului, lucruri delicate, grele: constituirea Fondului de Garantare a depozitelor în sistemul bancar sau constituirea Transfond”, a declarat Radu Grațian Gheţea.

Potrivit statisticii Băncii Naţionale a României (BNR), la nivelul lunii martie 2016, în România existau 36 de bănci, din care 7 reprezintă sucursale străine. Activele sistemului bancar erau, la aceeaşi dată, de 82 de miliarde de euro, iar 90,3% însemnau active ale instituţiilor cu capital străin. De asemenea, soldul creditului era în cuantum de 68,53 miliarde de euro, din care 48,43 de miliarde de euro sold credit neguvernamental şi 20,19 miliarde de euro sold credit guvernamental.

Tot la nivelul lunii martie 2016, rata creditelor neperformante (NPL) se situa la 13,52%, indicatorul de solvabilitate la 19,52% şi raportul credite acordate/depozite atrase la 87,02%.

Raportul asupra Stabilităţii Financiare

Industria bancară din România este supusă unui risc sistemic sever determinat de cadrul juridic incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu afectarea stabilităţii sistemului bancar şi perspectivei investiţionale, potrivit datelor prezentate de către Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), citând Raportul asupra Stabilităţii Financiare al BNR.

“Pe lista provocărilor industriei bancare, avem provocarea identificată inclusiv în Raportul de Stabilitate, şi anume să există un risc sistemic sever determinat de cadrul juridic incert şi impredictibil. Acest cadru juridic poate să impacteze asupra buffer-ului de capital şi, ca atare, să preia din capacitatea de creditare ulterioară a sistemului. O altă provocare este legată de tratamentul legislativ discriminatoriu în zona bancară pentru investitorii din România, în comparaţie cu alte state UE, cu afectarea capacităţii de creditare. De asemenea, avem presiunile asupra modelului de business al băncilor şi creşterea nivelului de educaţie financiară şi al încrederii. Climatul de încredere este esenţial în scopul unei creditări sustenabile pentru dezvoltarea economiei României”, a declarat Sergiu Oprescu. Acesta a adăugat că sistemul bancar din România nu poate fi deconectat de la realităţile europene şi globale, deoarece există acele niveluri de alertă pe care trebuie să le avem, cu privire la diversele pericole care pot să apară. “Nu în ultimul rând, reglementarea, nevoia de reglementare sau poate, în anumite condiţii, de supra-reglementare mai sunt câteva arii care mai aşteaptă definiţii şi implementări. Vorbim despre acel Total Loss Absorbtion Capacity, care nu este încă definit foarte clar la nivel global", a adăugat Sergiu Oprescu.

Potrivit statisticii Băncii Naţionale a României (BNR), la nivelul lunii martie 2016, în România existau 36 de bănci, din care 7 reprezintă sucursale străine. Activele sistemului bancar erau, la aceeaşi dată, de 82 de miliarde de euro, iar 90,3% însemnau active ale instituţiilor cu capital străin.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă