Scăderea dobânzii de politică monetară nu a repornit creditarea, așa cum era de așteptat. Creditul pentru populație și firme este în continuă scădere, semn că economia nu dă semne să își revină.
BNR a redus anul acesta, în repetate rânduri, dobânda de politică monetară, care a ajuns la un nivel-record. Astfel, aceasta a scăzut de la 5,25%, cât era la începutul lunii mai a anului trecut, la 2,75%. Analiștii economici vorbesc despre o nouă diminuare a dobânzii-cheie deoarece rata inflației este în continuă scădere. Aceștia spun că, teoretic, unul din efectele reducerii dobânzii de politică monetară este reluarea creditării. Cu toate acestea, BNR anunță o scădere a creditelor pentru populație și pentru companii atât în ceea ce privește luna noiembrie comparativ cu octombrie, cât și raportat la perioada similară a anului trecut .
“După ultima reducere a dobânzii cheie nu s-a simțit o reluare a creditării. Vorbim și despre lipsa apetitului pentru credite a persoanelor fizice, dar și a firmelor. În piață se simte o temere, o rezervă față de reluarea consumului și a investițiilor. Oamenii se tem că vremurile sunt tulburi și oricând se poate întâmpla ceva”, explică Radu Crăciun, economistul-șef al BCR. Iar președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, detaliază, arătând că, pe de altă parte, situația financiară a companiilor, dar și a persoanelor fizice nu permite relansarea creditării. Acesta spune că multe companii au o stare financiară destul de precară, iar la nivelul populației situația nu este foarte bună fiindcă gradul de îndatorare este ridicat, iar veniturile nu au crescut.
Chiar și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirmă că este puţin probabilă o revenire „spectaculoasă” a creditării pe termen scurt, atât din perspectiva cererii, cât şi a ofertei. Însă, Isărescu consideră că este mai importantă calitatea decât cantitatea creditării, iar băncile ar trebui să se îndrepte în special către creditarea investiţiilor productive. Dar, analistul economic Florin Cîțu susține că finanțarea de pe piața locală este doar pe termen foarte scurt, ceea ce înseamnă că băncile preferă să crediteze pe termen lung doar acele sectoare unde au garanții de la stat.
Pe de altă parte, un studiu recent a arătat că bancherii se tem cel mai mult de creditele neperformante.
Ce arată statistica BNR
Conform ultimelor date ale Băncii Centrale, creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în noiembrie cu 0,1% faţă de octombrie, însă în termeni reali au avansat cu 0,1%, la 213,66 miliarde lei, pe fondul creşterii împrumuturilor în lei cu 0,5% şi al diminuării celor în valută cu 0,5%. Comparativ cu anul trecut, creditul s-a contractat cu 2,7%.
Astfel, creditul în lei a crescut cu 0,5% (0,6% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,5% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,7%). La 30 noiembrie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 2,7% (-4% în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2013, pe seama majorării cu 9,1% a componentei în lei (7,7% în termeni reali) şi a diminuării cu 10,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10%).
Finanţările în lei pentru populaţie s-au situat în luna noiembrie la 39,88 miliarde lei, în creştere cu 0,6% comparativ cu luna precedentă şi cu 14,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele în valută, exprimate în lei, s-au apreciat cu 0,2% faţă de octombrie, la 61,83 miliarde lei, dar s-au redus cu 9,8% din noiembrie anul trecut. Creditele pentru firme acordate în moneda naţională au crescut cu 0,3% în noiembrie, la aproape 53,72 miliarde lei, şi cu 5,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2013. Împrumuturile în valută s-au plasat la 58,23 miliarde lei, în scădere cu 1,1%, respectiv 10,8%.
