13.3 C
București
duminică, 25 februarie 2024
AcasăInvestigații România LiberăBăncile luptă să evite revoluţia financiară

Băncile luptă să evite revoluţia financiară

Ministerul Justiţiei a cerut Băncii Naţionale să pună la dispoziţia autorităţilor studiul de impact privind modificările aduse la Legea clauzelor abuzive şi lasă în acelaşi timp de înţeles că actualele modificări vor fi, la rândul lor, ajustate. Florin Aurel Moţiu, secretar de stat în MJ, spune că „poate este bine până la urmă că avem această vară la dispoziţie să găsim împreună acele texte care să fie cât mai bine articulate, în aşa fel încât să fie implementată directiva la parametrii pe care ea îi impune şi să avem o reglementare bună şi din acest punct de vedere“, cu referire la decizia autorităţilor de a amâna pentru a doua oară adoptarea modificărilor privind Legea clauzelor abuzive. Luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lăsat de înţeles că, în actuala formă, legea ar afecta sistemul bancar, folosind în sprijinul afirmaţiilor sale „argumentul suprem“ – şi anume, că depozitele din bănci riscă să fie afectate de noua lege.

Prea târziu

Isărescu recunoaşte astfel că băncile au utilizat pe scară largă clauze abuzive în contractele pe care le au cu propriii clienţi, însă sugerează că mai bine plătesc mai mult decât trebuie clienţii cu credite decât să sufere cei care deţin „cele 6-7 milioane de depozite bancare“. Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional rămâne pe aceleaşi poziţii de susţinere necondiţionată a bancherilor. „Nu îţi doreşti să goneşti instituţiile financiare, băncile, pentru că riscurile potenţiale sunt mult prea mari. Ceea ce am convenit cu Guvernul şi cu Banca Naţională, care monitorizează, supraveghează aceste lucruri de aproape, este că se vor face nişte studii de impact şi anumite examinări, verificări ale procedurilor pentru a se putea asigura faptul că aplicarea Codului Civil va fi făcută de o manieră care să protejeze consumatorii şi să minimizeze riscurile astfel încât să nu se ajungă ca băncile să refuze să împrumute consumatorii, pentru că aşa ceva va fi foarte periculos“, spunea Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI în România. Durerea mare a bancherilor vine din faptul că modificările aduse de noul Cod de Procedură Civilă la Legea clauzelor abuzive ar permite eliminarea „en gros“ a clauzelor considerate abuzive. Cu alte cuvinte, dacă ANPC sau o asociaţie de clienţi ar obţine o hotărâre judecătorească ce arată că o anume clauză este abuzivă, atunci acea clauză ar trebui eliminată din toate contractele care o conţin. În plus, s-ar desfăşura în doar două faze, fără a mai ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acolo unde unele bănci au obţinut succese importante şi neaşteptate împotriva clienţilor care le-au acţionat în instanţă.

Slabe speranţe pentru insolvenţa personală

„Acele state care au implementat procedura insolvenţei persoanelor fizice au făcut-o în perioadă de creştere economică, nu în plină criză“, spune Alexandru Nicolae Păunescu, director al Direcţiei Juridice din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

„În opinia mea, ar trebui să se pună accentul mai mult pe o informare completă asupra tuturor efectelor acestei proceduri, pentru că, pe lângă avantajul suspendării executării silite asupra bunurilor persoanei fizice, există şi o serie întreagă de dezavantaje. Unul dintre cele mai importante elemente ale dreptului european privind insolvenţa consumatorului se referă la întocmirea planului de plată a creanţelor, care poate dura până la 5 ani de zile, iar sumele din plan pot fi purtătoare de dobânzi“, a spus Păunescu. Potrivit acestuia, pentru a putea respecta planul, sunt afectate toate veniturile debitorului, cu excepţia costurilor de întreţinere a familiei, care sunt calculate pentru a asigura un nivel minim de trai. „Tot în acest plan vor fi prevăzute bunurile mobile şi/sau imobile care se vor vinde pentru acoperirea creanţelor sale. Cele mai multe jurisdicţii europene care au reglementat insolvenţa consumatorului au prevăzut şi posibilitatea ca prin plan să se prevadă şi restricţii suplimentare, precum renunţarea la televizor, cablu, satelit, computer, la concedii şi aşa mai departe. O altă problemă este cea a fidejusorilor (cel care garantează pentru altul, obligându-se să-i plătească datoriile – n.r.), care garantează creditele persoanelor juridice într-un procent foarte mare pe piaţa bancară românească. O altă problemă este cum ar putea fi executate aceste garanţii în caz de insolvenţă a garantului. În opinia mea, reglementarea acestei instituţii, cel puţin pentru moment, nu se impune şi nu este oportună din motive legate de contextul financiar actual. Criza financiară încă dăinuie şi situaţia financiară a consumatorului şi a întregului spectru financiar este sensibilă“, a precizat oficialul BNR.

Florin Aurel Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a declarat miercuri, în nume personal, că şi-ar dori ca noul Cod al Insolvenţei să cuprindă toate aspectele legate de insolvenţă, inclusiv insolvenţa persoanelor fizice.

„Părerea mea este că trebuie să avem şi o asemenea reglementare, a insolvenţei persoanelor fizice. Opoziţia care există în acest moment, în diferite medii, eu consider că este parţial nejustificată, pentru că printr-o colaborare a tuturor instituţiilor şi organismelor implicate în procesul de reglementare s-ar putea ajunge la o reglementare bună şi eficientă şi-n această privinţă. Suntem printre puţinele state – cred că Ungaria nu mai are, însă, spre deosebire de România, Fondul Monetar Internaţional a impus Ungariei să adopte o asemenea reglementare, pe când nouă deocamdată ne-a stopat-o. Vom continua să susţinem necesitatea unei asemenea reglementări, dar în ideea în care ne propunem ca acest Cod să fie adoptat de Parlament, până la sfârşitul anului curent sau începutul anului viitor, probabil că această lege va fi adoptată separat, urmând ca pe viitor să fie inclusă în acest Cod“, a precizat secretarul de stat în Ministerul Justiţiei.

Cele mai citite

Obiectul surprinzător găsit în geanta Elenei Ceaușescu, după execuție

Ziua de 25 decembrie 1989 a schimbat cursul istoriei României cu o viteză fulgerătoare. Execuția soților Ceaușescu a dus la schimbarea regimului peste...

După Transnistria, alt pericol în Republica Moldova: Autonomia Găgăuză, cu 98% la sută din locuitori pro-Rusia

În contextul în care pe 28 februarie autoritățile de la Tiraspol ar urma să ceară anexarea Transnistriei la Rusia, este posibil ca Putin...

Volodimir Zelenski anunță că Ucraina a pierdut peste 31.000 de soldați în cei doi ani de război

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, că 31.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în cei doi de la declanşarea...
Ultima oră
Pe aceeași temă